Potrivit acestuia, Comisia Europeana "va continua sa perceapa zona euro drept o forta de stabilizare politica si economica pentru tarile membre, pe masura ce ies din criza", informeaza NewsIn citand Bloomberg.
Apartenenta la zona euro va inlatura riscurile actuale si va reduce costurile implicate de derularea afacerilor pentru tari precum Franta sau Germania, a adaugat Montalto.
Cele zece tari foste comuniste care au intrat in Uniunea Europeana din 2004, printre care se afla si Romania, vor adopta moneda europeana, odata cu indeplinirea criteriilor privind aducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, limitarea datoriei publice la 60% din PIB si asigurarea unei inflatii cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor trei tari UE cu cea mai mica crestere a preturilor de consum.
Polonia, Cehia si Ungaria nu au tinte oficiale pentru trecerea la euro, in timp ce Estonia si-a propus sa adopte euro in 2011. Analistul Nomura se asteapta ca Letonia sa treaca la euro in 2012, Lituania in 2013, Polonia in 2014, Ungaria in 2015 si Cehia in 2017.
El nu face nicio referire la Romania, care si-a propus ca obiectiv sa adopte efectiv euro la inceputul lui 2015.
Insa pana la acest moment, UE incearca sa stabilizeze pe cat posibil economiile statelor membre, motiv pentru care i-a cerut Greciei sa dezvaluie detaliile swap-urilor valutare ce ar fi putut ascunde amploarea crizei, in contextul in care nivelul datoriilor ameninta sa aduca economia elena in faliment.
Biroul european de statistica a stabilit termenul limita al publicarii acestor detalii la finalul lunii februarie, Grecia fiind pusa in situatia de a dezvalui acordurile de swap, care nu incalca neaparat regulile UE, a declarat Amadeu Altafaj, purtator de cuvant al Comisiei Europene.
Statisticienii "au cerut deja o explicatie autoritatilor din Grecia, pana la finalul lunii februarie", a declarat Altafaj inaintea reuniunii ministrilor de finante din zona euro.
Existenta acordurilor, mentionata de ministerul grec de finante intr-un raport publicat pe 1 februarie, a ridicat semne de intrebare, in contextul in care acordurile cu bancile de investitii ar fi putut ajuta Grecia sa ascunda amploarea reala a problemelor fiscale.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Tot ce trebuie să știi despre RODIE, fructul-minune cu multiple beneficii...
Sursa: garbo.ro
-
INTERVIU EXCLUSIV: Cravata Galbenă, filmul prin care Serge Celebidachi aduce...
Sursa: kudika.ro