G20, un grup de tari ce reprezinta 90% din PIB-ul mondial si 80% din comertul international

G20 include statele membre G7, adica principalele tari dezvoltate din lume - Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Italia, Japonia, Marea Britanie - si alte 12 state emergente - Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia si Turcia.

Cel de-al 20-lea loc este ocupat de Uniunea Europeana, reprezentata de tara care asigura la momentul respectiv presedintia semestriala, in prezent Cehia. Fondul Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (BM) participa, de asemenea, la lucrarile G20, relateaza NewsIn.

Potrivit fondatorilor sai, G20 reprezinta "90% din Produsul Intern Brut mondial, 80% din comertul international, incluzand schimburile interne din cadrul UE, si doua treimi din populatia lumii", ceea ce ii confera grupului greutate politica si o legitimitate puternica.

G20 a fost infiintat in 1999 la initiativa G7. Dupa crizele financiare care izbucnisera succesiv in Asia, Rusia si America Latina, acest club al tarilor bogate a vrut sa creeze o organizatie mai extinsa, in care principalele puteri mondiale, inclusiv statele emergente, sa poata lucra in comun pentru rezolvarea si evitarea acestor turbulente.

La un nivel mai general, G20 serveste si drept forum pentru discutarea problemelor bugetare si monetare, de comert, crestere economica si energie.

La inceput limitat la o reuniune anuala a ministrilor de finante si sefilor bancilor centrale, G20 a luat anvergura anul trecut, odata cu izbucnirea crizei financiare mondiale, cand o prima reuniune la nivel de sefi de stat a avut loc in 15 noiembrie la Washington, la propunerea fostului presedinte american George W. Bush.

Pe langa membrii permanenti, Marea Britanie, care prezideaza anul acesta G20, a invitat mai multe state si organizatii internationale la summitul din 2 aprilie, printre care Spania, Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Uniunea Africana si Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD).

Prioritatile summitului G20 ii dezamagesc pe sustinatorii politicilor noi

Prioritatea acordata salvarii bancilor sau planurilor de relansare axate pe investitii ii dezamagesc pe cei care cer G20 sa isi modifice semnificativ politicile vechi de cateva decenii, care au favorizat sau chiar provocat criza actuala, din punctul lor de vedere, relateaza NewsIn, citand AFP.

Cu cateva zile inainte de deschiderea summitului liderilor G20, de la Londra, sindicatele, militantii antiglobalizare, dar si unii economisti sunt de parere ca "jumatatile de masura nu sunt suficiente". G20 nu trebuie sa se multumeasca numai cu "schimbari nesemnificative ale unui sistem sufocat de lipsa creditelor", ci sa "prezideze o revizuire completa a modului in care este gestionata economia", considera secretarul general al Confederatiei Sindicale Internationale (CSI), Guy Rider. "Cei care cred ca se vor putea intoarce la vechile obiceiuri se inseala grav", a adaugat el.

Din punctul de vedere al CSI - formata din 312 organizatii, cu un total de 170 de milioane de membri din 157 de tari si teritorii - criza, "provocata de dorinta de castig si de lipsa de competenta din sectorul financiar", "are la baza politicile de privatizare, de liberalizare si de dereglementare a pietei muncii in ultimele decenii".

Din acest motiv si in pofida a numeroase dezacorduri, CSI s-a alaturat activistilor antiglobalizare si unor economisti, ca laureatul premiului Nobel Paul Krugman, pentru a cere nationalizarea bancilor aflate in situatie de insolvabilitate.

Economistul american considera ca "statul trebuie sa intervina si, daca injecteaza bani in banci, ar trebui sa preia si controlul asupra lor". In caz contrar, "contribuabilul isi asuma din nou riscurile, iar economia de piata nu face decat sa obtina beneficiile", a avertizat el. "Este socialism pentru bogati si capitalism pentru saraci", din punctul sau de vedere.

Pe langa nationalizarea unor banci, pozitiile sindicatelor se apropie de cele ale asociatiilor antiglobalizare si in ceea ce priveste cererea de investitii publice pentru a crea locuri de munca "ecologice" sau in ceea ce priveste sporirea relativa a salariilor in raport cu veniturile financiare, a caror crestere a favorizat crizele repetate.

"In ultimii 30 de ani, o parte din ce in ce mai mare din bogatia produsa a fost deturnata de la satisfacerea nevoilor majoritatii populatiei catre buzunarele catorva actionari", afirma o asociatie din care fac parte Attac-Elvetia si Comitetul pentru anularea datoriei tarilor din lumea a treia. "Aceste capitaluri, care au devenit excesiv de abundente si din ce in ce mai greu de rentabilizat, reprezinta una dintre cauzele crizei", a adaugat asociatia, exprimandu-si teama ca reuniunea G20 va servi numai la coordonarea politicilor de "salvare a bancilor si a actionarilor" si la "relansarea profiturilor lor, in defavoarea muncitorilor si neglijand mediul".

Cu o zi inainte de reuniunea de la Londra, un grup de experti ONU, condus de economistul american Joseph Stiglitz, si-a exprimat indoielile privind capacitatea G20 de a face fata crizei. "Deoarece G8 si G20 s-au aratat incapabile sa corecteze problemele din cadrul economic si din cel de reglementare, expertii au propus infiintarea unor institutii dotate cu legitimitatea politica, reala, a tuturor locuitorilor lumii, adica un 'New Deal mondial' sau un G192 care sa lucreze sub egida ONU", potrivit unui comunicat al Natiunilor Unite.

Cel de-al doilea summit G20 se va desfasura in cel mai mare centru de conferinte din Londra, Excel, in estul capitalei britanice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe