In disputele tensionate legate de schimbarea Codului Muncii, sindicatele au aruncat bomba ca revizuirea ar fi un experiment impus de Fondul Monetar International.

Se porneste de la faptul ca revizuirea in directia unei "flexibilizari a pietei muncii" face parte din angajamentele guvernului roman stipulate in acordul cu FMI si se mentioneaza ca insistentele FMI in aceasta privinta sunt o consecinta a presiunilor asupra institutiei financiare de la Washington din partea corporatiilor multinationale interesate in a servi angajatii angajatorilor. Nicaieri in Europa, spun liderii sindicali, nu se regasesc legiferate posibilitatea angajatorului de a dispune unui salariat efectuarea de ore suplimentare fara acordul acestuia, stabilirea normelor de lucru numai de catre patroni, desfiintarea contractelor colective de munca la nivel national si de ramura, introducerea muncii temporare ca regula, si nu ca exceptie la contractul individual de munca pe perioada nedeterminata si alte asemenea propuneri de schimbare a Codul Muncii sugerate de Guvernul Tariceanu.
Restul scenariului ne este prezentat de dl Bogdan Hossu, liderul confederatiei sindicale Cartel Alfa.

"Care este scopul acestui experiment? - se intreaba retoric domnia sa. Pentru FMI si Banca Mondiala, piata fortei de munca din Romania nu reprezinta o importanta majora. Dar Romania va deveni membra a Uniunii Europene. Si daca reusesc sa introduca in legislatia romaneasca ceea ce isi doresc, vom fi un cal troian care va putea sparge modelul social european construit de zeci de ani".
Chiar un cal troian este exagerat spus! Dar de un exemplu de bresa ar putea fi vorba! Realitatea este ca in tarile vest-europene, inclusiv si poate indeosebi in cele cu organizari de inspiratie social-democrata, se fac incercari articulate de a se modifica, chiar cu pretul unor contestari sociale, acele reglementari istorice prea favorabile angajatilor, care se dovedesc acum ca impiedica restructurarea productiei si flexibilitatea pietei muncii si care se opun cresterii productivitatii muncii si competitivitatii, singura parghie in necrutatoarea concurenta din epoca globalizarii cu marile companii americane si asiatice.

Sindicatele, ca si fostul artizan guvernamental al actualului Cod al Muncii din Romania, si el tot un sindicalist, nu si-au economisit cuvintele pentru a demonstra ca acest cod este un text european. Asa si este, dar din reglementarile europene in domeniu au fost alese pe spranceana acelea care conveneau spiritului in care s-a urmarit, acum doi-trei ani, redactarea documentului in cauza. Si mai ales respectivele alegeri au ignorat complet tendinta actuala din tarile Uniunii Europene de revizuire a reglementarilor istorice din relatiile de munca pentru a le adapta in fond la cerintele competitiei din era globalizarii.

Oricum, insa, ceea ce a fost ignorat inca si mai abitir a fost faptul ca Uniunea Europeana se afla intr-un stadiu economic - de economie de piata matura - completamente diferit fata de Romania, care nu a cunoscut inca nici decolajul spre dezvoltare. Astfel incat unele lucruri, printre care si caritabilitatea fata de angajat in relatiile de munca, nu trebuie copiate. Nu din vreun alt motiv, ci pur si simplu pentru faptul ca nu exista resurse.

Din aceasta perspectiva trebuie reglementata si problema extrem de controversata a protectiei salariatilor in caz de faliment, prezenta in Codul Muncii si propusa spre eliminare de guvern. Practic, protectia se realizeaza prin constituirea unui fond de garantare a salariilor, care in actuala faza a lucrurilor nu poate fi altceva decat o modalitate de imobilizare de fonduri, in defavoarea circularii lor in economie, indeosebi in detrimentul transformarii lor in investitii pentru dezvoltare. In caz ca totusi este promovat un caracter caritabil al relatiilor de munca pentru angajat, sunt, in cazul unei tari in stadiul economic al Romaniei, subminate sansele de dezvoltare, intrucat nu se pot degaja resurse pentru investitii.

Exista indrituite temeri ca, din pacate, cu un Cod al Muncii get-beget "european" nu prea vom putea face fata in Europa. Pentru ca, daca la fel ca pana acum, vom tot da castig de cauza sindicalismului, ca gandire si actiune, in dauna investitiilor si dezvoltarii, nu-i vom putea ajunge din urma pe cei din Europa. Acestia isi pot permite sa fie marinimosi cu sindicatele si protectia sociala pentru ca au de unde. Sa nu incercam sa-i copiem in domeniu, pentru ca nu avem de unde. Si daca totusi o vom face, nici nu vom avea vreodata de unde!


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.