O escrocherie de 1000 de miliarde de lei (cat reprezinta valoarea societatii CI-CO SA) este tolerata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care refuza de ani de zile sa se constituie parte civila in procesul penal in care sunt judecati inculpatii din "Afacerea CI-CO". Fostele conduceri ale APAPS - AVAS au refuzat cu incapatanare sa solicite readucerea in proprietatea statului a societatii CI-CO, luata cu japca in 1999 de catre SIF Muntenia SA, cu complicitatea fostei conduceri a Fondului Proprietatii Statului (FPS). Pe 15 februarie, la Sectia a II-a Penala a Tribunalului Bucuresti se va judeca un nou termen intr-unul din dosarele CI-CO (doua la numar) in care daca statul, prin AVAS, nu se va constitui parte civila pana la citirea actului de sesizare al Parchetului, pachetul majoritar de actiuni de la CI-CO SA va ramane definitiv in posesia SIF Muntenia SA, care l-a preluat prin frauda in 1999.

Desi fraudele sunt bine cunoscute, reprezentantii PSD care au condus in ultimii ani APAPS si AVAS (Ovidiu Musetescu si respectiv Mircea Ursache), au refuzat sa se constituie parte civila in aceasta ancheta penala, care vizeaza o mare afacere de coruptie cu gir politic, in pofida faptului ca administratorii SC CI-CO SA au tot invitat statul, in mod insistent, prin numeroase notificari, sa-si recupereze actiunile, inclusiv dividendele de peste 65 miliarde de lei, aflate in conturile acestei societati. In urma alungarii, prin vot democratic, a PSD de la guvernare, consiliul de administratie al SC CI-CO SA l-a sesizat zilele trecute pe noul presedinte al AVAS, Gabriel Zbarcea, in speranta ca statul, primenit prin votul din noiembrie 2004, va binevoi sa faca demersurile necesare in Justitie pentru a-si redobandi societatea furata de SIF Muntenia, sub bagheta "dirijorului" acestui colos financiar, Horia Teodor Mihaescu.

Baronul SIF urmarit pentru delapidare

Presedintele Consiliului de Administratie al SAI Muntenia Invest SA, Horia Teodor Mihaescu, cel care dirijeaza prin aceasta firma de administratie de investitii intreg portofoliul SIF Muntenia (un colos financiar care detine circa 10% din economia nationala) este urmarit penal, de trei ani, pentru delapidare, abuz in serviciu contra intereselor publice si altele. Alaturi de Horia Teodor Mihaescu au fost trimisi in judecata, prin Rechizitoriul nr. 190/P/10.07.2002 al Parchetului General, Sorin Beraru, Dumitru Dulamescu, Emil Alin Giurgiu, si alti 14 inculpati in legatura cu fraudarea Fondului Proprietatii de Stat (actualul AVAS si fost APAPS) in dosarul "Escrocheria CI-CO". Teodor Mihaescu, un adevarat baron al SIF-urilor, mai are si alte dosare penale, deloc putine la numar, asupra carora vom reveni la momentul oportun.

In "Escrocheria CI-CO, insa, in rezumat, magistratii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie au retinut ca Horia Teodor Mihaescu a actionat in complicitate cu alti inculpati pentru a frauda fostul FPS. S-a retinut in acest sens ca 70% din actiunile CI-CO SA au fost cesionate ilegal in martie 1999, in scopul inhatarii sumei 9,6 milioane de dolari aflate in conturile CI-CO - suma nedeclarata ca existenta - conform unui plan bine clocit la varfurile SIF Muntenia si FPS la momentul "privatizarii".

Favorizat de Justitie

Desi in cazuri cu o infinit mai mica importanta, magistratii fac parada de arestari, in cazul CI-CO, pe durata cercetarilor, procurorii nu au facut nici macar un demers pentru suspendarea lui Teodor Mihaescu din functia de presedinte al SIF Muntenia (pe care a detinut-o pana nu demult) cu toate ca exista riscul ca acesta sa poata influenta cursul anchetei penale. O tentativa de suspendare a existat la un moment dat, dar din partea directorului Directiei Juridice a SIF Muntenia, Constanta Popescu, insa aceasta - ne-au informat surse avizate - a fost intimidata pentru a nu da curs obligatiei sale profesionale.

Legea 1/1970, privind organizarea si disciplina muncii prevedea la art. 16: "In cazul in care un salariat a fost trimis in judecata pentru fapte penale, incompatibile cu functia detinuta, conducerea unitatii il va suspenda din functie". Aceleasi surse ne-au mai informat ca fiul Constantei Popescu (care pregatea demersurile de suspendare), a fost chemat la Directia de Cercetari Penale a IGP si hartuit intr-un dosar vreme de sase luni, cu citatii numai in zile de vineri, la orele 3.00 noaptea, pentru ca dupa trecerea "pericolului", cand constiintele au fost anihilate, sa i se aplice acestuia o scoatere de sub urmarire penala.

Capusa de la SIF Muntenia

Desi colosul SIF Muntenia are un propriu consiliu de administratie, intregul sau portofoliu (actiunile de la numeroasele societati) sunt administrate, pe baza de contract, de catre SAI Muntenia Invest SA, societate unde Mihaescu este presedinte al consiliului de administratie. Din acest punct de vedere, SIF Muntenia este singurul SIF din tara care opereaza printr-o societate de administrare a investitiilor, firma condusa de Mihaescu avand dreptul sa decida ce sa se cumpere si ce sa se vanda din SIF Muntenia.

Mai precis, Teodor Mihaescu stabileste ce societati sunt bune de cumparat sau de vandut. Aceasta manevra a fost adoptata dupa ce Teodor Mihaescu a intrat in vizorul anchetatorilor si, deoarece prezenta lui pe prima scena batea la ochi, a fost nevoit sa dispara anul trecut de la presedintia SIF Muntenia, loc preluat de Gabriel Burlacu. In realitate, Mihaescu este cel care decide in continuare tot ce misca la SIF Muntenia, prin intermediul societatii sale de administrare de investitii. Teodor Mihaescu a ajuns sa-si semneze singur intampinarile si concluziile din procesele unde e contestat, semnand cu calitatea de presedinte al SIF Muntenia sau cu calitatea de presedinte al SAI Muntenia Invest SA, dupa cum ii vine mai bine, in cauzele unde se punea problema legalitatii mandatului sau, pretextand ca nu i se poate interzice sa fie administrator pana nu e condamnat definitiv.

45 de miliarde pentru 24 de ore

Citeste si:

Cu toate ca CI-CO SA a fost aprobata la privatizare inca din 1998, la 30 martie 1999, Fondul Proprietatii de Stat (FPS) a incheiat, pe sest, cu SIF Muntenia un contract de cesiune prin care a transmis cu titlu gratuit pachetul majoritar de actiuni, invocand un asa-zis "program de compensare" a unor datorii, dovedit ulterior a fi o minciuna grosolana. A doua zi, la orele 9.00, SIF Muntenia SA a vandut imediat pe piata RASDAQ, cu complicitatea unei SVM (societate de valori imobiliare), intregul pachet de actiuni "daruit" de FPS, astfel incat acesta sa ajunga la trei persoane in mod egal: Sorin Beraru, SC Pharmatech - Bahamas si Grupul Industrial Titan SA. Graba afacerii avea ca mobil data limita de 31 martie 1999, pana la care cine era actionar al CI-CO primea dividendele de 45 miliarde lei aferente anului 1998. Prin manevra descrisa, artizanii afacerii au reusit sa puna mana pe dividendele de 45 de miliarde lei, pe care FPS (adica statul), daca mai astepta o zi, le incasa el.

In aprilie 1999, Comisia Nationala de Valori Mobiliare (CNVM) a anulat ilegala tranzactie, demonstrand ca cei trei cumparatori erau intelesi intre ei pentru a pune mana pe pachetul majoritar de actiuni. Pachetul majoritar de actiuni de la CI-CO s-a intors ca urmare inapoi la SIF Muntenia SA.

"Capeteniile" PSD intra pe fir

In 2001, timp in care fostul director al FPS, Alin Giurgiu, si presedintele SIF Muntenia, Horia Teodor Mihaescu, erau urmariti penal, noul presedinte al APAPS (fostul FPS), Ovidiu Musetescu, s-a constituit parte civila in cadrul dosarului penal numai cu suma de 31 miliarde de lei, pe motiv ca statul era indrituit sa incaseze dividendele de la CI-CO, aferente anului 1998.

Datorita faptului ca Ovidiu Musetescu era bun prieten cu Horia Teodor Mihaescu, presedintele APAPS "a uitat" de frauduloasa cesiune de actiuni dintre FPS si SIF Muntenia (in contul asa-zisei compensari), care a vaduvit statul de pachetul majoritar de la CI-CO si nu s-a constituit parte civila pentru valoarea pachetului majoritar de actiuni si nici nu a cerut revenirea la starea anterioara, facandu-se ca nu observa ca fostul sef al FPS, Alin Giurgiu, era inculpat in dosar tocmai pentru ca, citam din rechizitoriu: "Cu stiinta a hotarat incheierea actului de cesiune din 30.03.1999, cu incalcarea dispozitiilor legale in materia privatizarii, compensarii si regularizarii si, prin aceasta, a cauzat o paguba APAPS".

Tribunalul Bucuresti doarme pe dosarul CI-CO

Din 1999 si pana in prezent, consiliul de administratie al SC CI-CO SA se lupta in van pentru a-i constientiza pe inaltii functionari corupti ai statului, asupra faptului ca trebuie sa se revina la starea initiala, iar pachetul majoritar de actiuni al CI-CO sa fie returnat statului. Patrimoniul actual al CI-CO reprezinta, conform ultimelor reevaluari, circa 1000 miliarde de lei. Tot din 1999 si pana azi, Mihaescu se lupta cu conducerea CI-CO in 120 de procese (din care nu a castigat nici unul), cu un singur scop: CI-CO este parte civila in dosarul penal deschis lui Mihaescu, iar daca acesta va reusi sa puna mana pe CI-CO, se va judeca cu el insusi pe latura civila si-si va putea usura considerabil situatia juridica. In dosarul CI-CO, pe langa acuzatiile de delapidare si abuz in serviciu, baronul SIF, Teodor Mihaescu, mai este acuzat si pentru faptul ca a sustras in 1999, in interesul altuia, din conturile SIF Muntenia pe care le administra, suma de 75 milioane lei, fapta calificata drept inselaciune de catre procurori.

Dosarul penal cu inculpatii din afacerea CI-CO este insa taraganat din vara lui 2002 de Sectia a II-a a Tribunalului Bucuresti (judecator Antonela Costache). Desi dosarul s-a spart in doua, in urma unei disjungeri in care Sorin Beraru a fost despartit de restul inculpatilor, in nici o parte a dosarului nu s-a ajuns pana in prezent macar la citirea actului de sesizare, deoarece totul a fost o joaca necontenita de-a citarea, cu proceduri cu strainatatea de cate sase luni, mai niciodata indeplinite.

AVAS e invitat sa-si recupereze dividende de 65 de miliarde

Administratorii CI-CO (care nu au aceptat niciodata aparenta de proprietar al SIF Muntenia) au notificat in repetate randuri APAPS-AVAS sa-si recupereze patrimoniul, precum si dividendele din conturile societatii in care au fost depozitate circa 65 miliarde de lei. Din interese politico-financiare ascunse, APAPS-AVAS (adica statul) a refuzat sa-si recupereze banii, intr-o atitudine care nu poate avea alta explicatie decat solidarizarea cu mafia de la SIF Muntenia. Aceasta complicitate a fost dovedita in numeroasele procese derulate, in care APAPS-AVAS a facut front comun cu SIF Muntenia impotriva micilor actionari de la CI-CO, care solicitau constatarea nulitatii actului de cesiune dintre FPS si SIF Muntenia.

Consilul de administratie al CI-CO a trimis noului presedinte al AVAS, Gabriel Zbarcea, la 8 februarie 2005, un memoriu privind escrocheria tolerata de fostele conduceri, si a solicitat ca statul sa se constituie - la termenul limita din 15 februarie a.c. al dosarului penal CI-CO de la Tribunalul Bucuresti - ca parte civila vatamata si pentru pachetul de actiuni cesionate ilegal (de circa 1000 de miliarde). Administratorii CI-CO au aratat: "AVAS are posibilitatea conform art. 170 Cod procedura penala sa ceara instantei restabilirea de urgenta a situatiei anterioare, deoarece schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea infractiunii, ceea ce inseamna transferarea imediata a proprietatii asupra actiunilor de la SIF Muntenia SA la AVAS inaintea solutionarii dosarului penal. Facand aceste demersuri, obligat de calitatea de gestionar al activelor statului, AVAS ar putea incasa imediat de la SC CI-CO SA suma de circa 65 miliarde lei, suma pe care administratorii au conservat-o si reprezinta dividendele aferente anilor 1998 - 2004".

Daca AVAS nu se va constitui parte civila la termenul din 15 februarie a.c. al dosarului 3290/2004 al Tribunalului Bucuresti, Sectia a II-a penala, pana la citirea actului de sesizare, va pierde, conform legii, dreptul de a mai solicita pe viitor orice fel de prejudiciu.