Mona Musca a sustinut, la depunerea candidaturii pentru Parlament, ca nu a colaborat cu Securitatea dar ulterior, CNSAS a dat verdictul de politie politica.

Potrivit Codului Penal, pentru infractiunea de fals in declaratii pedeapsa maxima este de doi ani de inchisoare, comenteaza NewsIn.

Curtea de Apel Bucuresti a respins, pe 6 martie, contestatia formulata de Mona Musca si a confirmat, prin sentinta definitiva, decizia de politie politica data de CNSAS.

In urma acestor acuzatii, Mona Musca a demisionat din Parlament si din PLD in data de 7 martie, iar pe 12 martie si-a incetat oficial mandatul de deputat.

Citeste si:

CNSAS a decis ca Mona Musca a facut politie politica, in septembrie 2006, dupa ce s-a descoperit ca a semnat un angajament cu Securitatea, in perioada in care era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timisoara.

Scandalul „Mona Musca - turnator la Securitate” a debutat in 8 august 2006, atunci cand Lavinia Sandru a lansat informatia ca dosarul colegei sale de Parlament se afla pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, in presa scrisa au aparut date despre relatia cu Securitatea a Monei Musca. Potrivit ziaristilor, actualul politician ar fi dat informatii despre studentii straini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", in anul 1970, pe vremea cand era cadru didactic la Institutul de Lingvistica al Universitatii din Timisoara.

Pe 19 septembrie 2006, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS au ajuns la concluzia ca relatia Monei Musca cu Securitatea se defineste ca "politie politica", chiar daca politicianul a infirmat de mai multe ori, prin declaratii, acest lucru.