Esenta afacerii consta in exploatarea de catre firma canadiana Gabriel Resources Ltd, prin intermediul Rosia Montana Gold Corporation SA, a celui mai mare zacamant aurifer din Muntii Apuseni, zona Rosia Montana. Protejate vreme de mai multi ani de catre demnitari ai regimului Emil Constantinescu, informatiile privind culisele si implicatiile afacerii au fost dezvaluite de presa, mai intai de cotidianul "Evenimentul Zilei", la inceputul anului 2002.

Opinia publica romaneasca avea sa afle atunci, pentru prima oara, faptul ca Frank Timis, un aventurier roman arestat de doua ori in Australia pentru detinere si trafic de droguri, declansase o operatiune internationala, bine ancorata in structurile de putere de la Bucuresti, prin care a reusit sa obtina dreptul de exploatare a zacamintelor mentionate pe o perioada de peste 15 ani. Ulterior, presa a dezvaluit faptul ca afacerea a fost pusa la cale cu sprijinul nemijlocit al unor inalti functionari ai statului, indeosebi din cadrul Ministerului Industriilor, persoane care au oferit aventurierului australian atat informatii secrete cu privire la zacamantul vizat, cat si sprijin pentru atragerea unor societati de stat in combinatie cu firma lui Frank Timis.

Conform unor calcule facute de specialisti, din exploatarea zacamantului de la Rosia Montana s-ar putea obtine peste 300 tone de aur si 1.600 tone de argint, cantitati din care statului roman i-ar reveni, din cauza paguboasei asocieri cu Gabriel Resources, mai putin de o cincime. Afacerea s-a aflat si in atentia Parchetului General, insa, atat din cauza unor manevre facute de australianul Frank Timis, cat si a unei legislatii dinadins permisive, anchetele n-au putut bloca acest proiect.

Proiectul este si la ora actuala controversat, din cauza gravelor probleme de mediu rezultate in urma folosirii tehnicilor de extractie pe baza de cianuri, a defrisarilor si decopertarilor masive din zona respectiva si a distrugerii unor importante situri arheologice a caror vechime depaseste doua mii de ani.

Radiografia manevrelor lui Frank Timis

Bazele viitoarei afaceri de la Rosia Montana au fost puse cu doi ani inainte de parafarea oficiala a unei intelegeri dintre firma lui Frank Timis si autoritatile romane. Astfel, in 1995, din cauza scurgerii unor informatii din interiorul Ministerului Industriilor, condus atunci de ministrul Dumitru Popescu, persoane interesate au putut afla din vreme date importante cu privire la resursele mineraliere din zona Rosia Montana, aflata in administrarea Regiei Autonome a Cuprului (RAC) Deva, judetul Hunedoara. In acelasi an a fost infiintata in Australia, de catre Vasile Frank Timis, firma Gabriel Resources NL.

Pe 5 septembrie 1995, RAC Deva si-a anuntat in mod public, prin intermediul unui cotidian central, intentia de a se asocia cu un partener strain pentru "prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase din iazuri de decantare vechi in amestec cu minereu auro-argintifer la Rosia Montana si Gurabarza Brad". Conform dezvaluirilor facute de ziaristul Paul Cristian Radu, unul dintre cei care au urmarit indeaproape afacerea lui Frank Timis, exista documente care confirma faptul ca, inainte cu o zi de publicarea anuntului de mai sus, pe 4 septembrie 1995, "Regia Autonoma a Cuprului Deva semnase (deja) un contract cu Gabriel Resources NL pentru activitatile descrise in anunt".

Altfel spus, jocurile erau deja facute, la nivel inalt. De asemenea, exista informatii conform carora pentru alegerea partenerului "strain" si parafarea acestei afaceri s-a implicat si Ioan Gaf Deac, fost secretar de stat in Ministerul Industriilor si, deloc intamplator, numit in 1996 ambasador in Australia. Conform lui Laurentiu Fulga, redactorul-sef al publicatiei Spirit Romanesc din Sydney, "odata ajuns in Australia ca ambasador, Ion Gaf Deac, l-a recrutat imediat pe maramureseanul din Borsa, Vasile Frank Timis, ce avea la activ doua condamnari pentru trafic de droguri, si l-a adus ca investitor strategic in Romania. Astfel apare mega-escrocheria din tara, de la Rosia Montana".

Pe 28 mai 1996, Vasile Frank Timis, impreuna cu un anume Gerald Edward Wood, inregistreaza o noua firma Gabriel Resources Limited, cu sediul in paradisul fiscal Jersey, din Channel Islands-Marea Britanie. Aceasta va fi societatea prin care Frank Timis va intra, un an mai incolo, in parteneriat cu RAC Deva, devenita ulterior Minvest SA.
Asocierea oficiala cu Regia Autonoma a Cuprului s-a facut prin mai multi pasi, incepand din iunie 1997. Pentru inceput, Frank Timis a cazut de acord impreuna cu bosii de la RAC Deva sa infiinteze impreuna societatea "Euro Gold Resources" SA (viitoarea Rosia Montana Gold Corporation), o firma mixta pentru exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana, suprafata arondata acestei afaceri fiind initial de 12 km patrati. Dupa ce patrimoniul minei de la

Rosia Montana a fost evaluat de expertii romani la 1,5 miliarde de lei, s-a convenit felierea afacerii in interesul partenerului strain. Astfel, pe 3 iunie 1997, asociatii din firma Euro Gold Resources erau urmatorii: Gabriel Resources Limited (65%), Societatea Nationala a Aurului, Cuprului si Fierului Minvest SA Deva (33,8%), Cepromin SA Deva (0,5%), Minexfor SA Deva (0,5%) si UPSRUEEM SA Petrosani (0,2%).

O saptamana mai tarziu, pe 11 iunie 1997, actionariatul firmei Euro Gold arata astfel: Gabriel Resources Limited (65%), RAC Deva (33,8%), Cartel Bau SA Cluj (0,4%), Comat Trading SA Bistrita (0,4%) si Floricon SA Deva (0,4%). De mentionat ca, in documentele oficiale, societatea Gabriel Resources (Jersey) Limited era declarata ca fiind o filiala (100%) a firmei canadiene Gabriel Resources Ltd., societate infiintata in 1997 in Yukon, Canada. Componenta actionariatului descris mai sus s-a mentinut pana in noiembrie 1999, cand, printr-un act aditional, cota de participare a Gabriel Resources a fost majorata la 80%. Daca, la inceput, in obiectul de activitate al firmei mixte se facea referire doar la prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase, ulterior s-a adaugat "explorarea si exploatarea zacamintelor aurifere".

Beneficiind de sprijin politic la cel mai inalt nivel, Frank Timis a "prevazut" faptul ca, dupa 1998, legislatia se va schimba si va permite firmelor detinute de Frank Timis sa preia, de la stat, concesiunile pe care le "arvunise" deja prin contracte anterioare. "Previziunea" lui Timis este un semn evident al coruptiei si intereselor de grup care au guvernat Romania postdecembrista.

In ianuarie 2000, societatea mixta si-a schimbat numele in "Rosia Montana Gold Corporation" SA, cu sediul in Rosia Montana. In acelasi timp, schimbarile de nume si actionariat au fost insotite si de o marire considerabila a zonei date in exploatare, de la 12 km patrati la 42,3 km patrati. Presa a semnalat si faptul ca, inainte de aparitia societatii mixte "Rosia Montana Gold Corporation", aceasta a fost cotata deja pe bursa metalelor pretioase din Vancouver-Canada, iar ulterior pe bursa din Toronto, castigul fiind de peste 75 milioane de dolari.

Citeste si:

Scurgere de informatii, acoperita de Parchet

Serviciul Roman de Informatii a sesizat, de-a lungul vremii, neregulile constatate in afacerea Rosia Montana, dar institutiile abilitate (demnitari, politicieni sau Parchet) au protejat afacerea lui Frank Timis. Daca in cazul politicienilor sau al demnitarilor, complicitatea poate fi inteleasa, coruperea acestora fiind o chestiune la ordinea zilei, in cazul Parchetului e mai greu de inteles, altfel decat prin obedienta, refuzul de a aplica legea si a demonta mecanismele si complicitatile operatiunii.

Astfel, in presa a fost prezentat deja cazul unui ofiter superior din cadrul MApN, Directia Topografie Militara, care a fost suspectat ca ar fi furnizat grupului reprezentat de Frank Timis informatii clasificate cu privire la zonele vizate de afaceristul australian. Cazul, care tinea de siguranta nationala, a fost instrumentat de procurori din cadrul Parchetului Militar, dupa ce SRI a oferit dovezi conform carora ofiterul MApN "a desfasurat activitati extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videorame si fotograme ale zonei Rosia Montana, in care se aflau si obiective militare".

Procurorii militari au ajuns si ei la aceeasi concluzie, mai mult chiar, au gasit "indicii temeinice privind savarsirea unor acte de coruptie, inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals", numai ca, la fel ca in situatia privind "previziunea" - prevazuta de Frank Timis (cea cu scoaterea suprafetelor concesionate de sub autoritatea statului), informatiile furnizate de ofiterul MApN au fost, intre timp, declasificate.

Prin urmare, acuzatia principala nu mai avea obiect. In aceste conditii, cazul a fost finalizat cu neinceperea urmaririi penale, cauza fiind totusi disjunsa si inaintata catre PNA, de unde, dupa o stationare convenabila, a fost trimisa la Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT). Intre timp insa, pentru ca sfidarea sa atinga punctul culminant, ofiterul MApN a primit, "total intamplator", o functie de director la firma lui Frank Timis, alaturi de alti fosti demnitari din Agentia Nationala a Resurselor Minerale. Un exemplu de astfel de demnitar aterizat din ANRM in imperiul lui Frank Timis este chiar fostul presedinte al agentiei, Mihail Ianas, ajuns apoi administrator al societatii lui Timis, Regal Petroleum Romania.

Frank Timis si functionarimea cumparata din ministere

In paralel cu proiectul Rosia Montana, Frank Timis a declansat operatiuni similare si in alte zone cu zacaminte aurifere, precum Certej, Bucium, Zlatna, Bolcana sau Baita-Craciunesti. Pentru exploatarea zacamintelor aurifere din zona Certej, Frank Timis s-a folosit de o noua societate, European Goldfields, alaturi de un anume Van Rens. In 1997, el a infiintat in Romania, prin firma australiana Castle Europa, societatea Deva Gold SA, cu sediul in Certeju de Sus, si in care au fost atrasi aceiasi actionari romani din firma Eurogold Resources: Cartel BAU SA (0,25%), Comat Trading SA (0,25%), Foricon SA (0,25%) si Societatea Nationala a Aurului, Cuprului si Fierului MINVEST SA Deva (19,25%).

Evident, partea leului, de 80%, i-a apartinut firmei lui Timis, Castle Europa. Printre administratorii societatii se afla si Gabriel Dumitrascu, devenit ulterior director general al societatii Rosia Montana Gold Corporation SA. Dumitrascu face parte dintre fostii demnitari romani atrasi in firmele lui Frank Timis. El a fost, inainte de a trece de partea aventurierului australian, director general al Departamentului de Monitorizare si Control Ecologic din cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) si director al Agentiei de Mediu Bucuresti. Este de inteles, in aceste conditii, cum si cine "rezolva" problemele ecologice legate de exploatarea prin cianurare de la Rosia Montana. Evident, Dumitrascu este unul dintre cei care au aprobat, din cadrul Ministerului Mediului, afacerea de la Rosia Montana. Este de inteles de ce, la putin timp dupa aceea, s-a refugiat la firma lui Frank Timis.

Revenind la exploatarea de la Certej, Frank Timis a reusit sa concesioneze aici suprafete imense de teren, pentru exploatarea zacamintelor aurifere, licenta de exploatare fiindu-i data in anul 2000 de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Evident, aprobarea a fost semnata de Mihai Ianas, cel care avea sa devina apoi director in cadrul firmei Regal Petroleum Romania SA. Acestea sunt doar cateva exemple asupra carora Parchetul General nu a avut si nu are nici un interes sa se aplece, deoarece exista riscul sa descopere nu numai grave conflicte de interese, ci si actiuni coordonate de asociere in vederea comiterii de infractiuni, sau, doamne fereste!, operatiuni de crima organizata.

Frank Timis, intrat ulterior sub protectia lui Ovidiu Tender, s-a implicat masiv si in alte firme, patrunzand in tari precum Ucraina (gaze naturale - prin Regal Petroleum), Grecia (zacaminte petroliere si aurifere, prin Regal Petroleum si European Goldfields), Marea Britanie (listari pe bursa, pentru firmele Regal Petroleum si European Goldfields), Sierra Leone (diamante, prin Sierra Leone Diamond Corp.), Libia si Egipt (petrol, Regal Petroleum).

Conform dezvaluirilor lui Paul Cristian Radu, Frank Timis, parintele proiectului de la Rosia Montana, a fost implicat si in societatea Balkan Petroleum, cea care a preluat la un moment dat 97% din RAFO Onesti. Actionarii Balkan Petroleum erau VGB (controlata de fratii Marian si Octavian Iancu) si firma londoneza Central Europe Petroleum, aceasta din urma fiind fosta, pana in februarie 2003, Regal Petroleum Services Limited, parte a grupului de firme Regal, controlate de Frank Timis.