Ulterior deciziei CSAT, mai-marii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) au afirmat ca si-au dat acordul pentru deconspirarea relatiilor prelatilor cu Securitatea. Reprezentantii BOR au uitat - si cred, pesemne, ca si opinia publica are amnezie - ce spuneau in urma cu cinci ani. In 2001, presa centrala publica punctul de vedere oficial al BOR, in care paragraful referitor la preoti din Legea privind deconspirarea securitatii ca politie politica era apreciat ca fiind "neconstitutional, o incalcare a autonomiei bisericii". Mai mult decit atit, reprezentantii PSD au dorit si ei modificarea legii astfel incit dosarele preotilor sa nu fie facute publice. Ostilitatea bisericii pe tema publicarii dosarelor preotilor - atitudine imbratisata si de guvernul Nastase - a facut ca si in acest delicat domeniu Romania sa se comporte atipic fata de celelalte tari din fostul bloc socialist.

Legea 187/1999, referitoare la accesul la propriul dosar si deconspirarea fostei Securitati ca politie politica, prevede ca pot fi cerute pentru a fi facute publice si dosarele care se refera la "ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pina la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate". Acest paragraf nu a fost pe placul reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Romane. PSD, care in perioada in care s-a aflat la guvernare (2001-2004) a vrut sa-l modifice radical.

BISERICA, MAI PRESUS DE CONSTITUTIE?

In 4 iulie 2001, Biserica Ortodoxa Romana a trimis CNSAS si Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI o scrisoare sub semnatura vicarului patriarh Vicentiu Ploiesteanu (cu girul Preafericitului Patriarh Teoctict), prin care solicita ca, la modificarea legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, eventuala colaborare a fetelor bisericesti cu Securitatea sa nu fie facuta publica. Conducerea BOR mai sustinea atunci ca textul de lege pe care-l incrimineaza este neconstitutional, "cultele religioase fiind autonome fata de stat".

Potrivit scrisorii, nominalizarea clericilor care au colaborat cu securitatea ar aduce o grava atingere caracterului sacramental al preotiei, fiind si o forma vadita de imixtiune a statului in treburile interne ale Bisericii. Citeva zile mai tirziu, acest punct de vedere a capatat forma oficiala, Sfintul Sinod al BOR declarindu-si printr-un comunicat opozitia fata de cercetarea dosarelor preotilor sub aceeasi scuza, cum ca Taina Spovedaniei trebuie aparata si ca BOR este autonoma.

Practic, BOR nu cerea altceva decit sa faca exceptie de la legea privind deconspirarea fostei securitati, in conditiile in care Constitutia Romaniei prevede expres ca nimeni nu este mai presus de lege. Acest lucru s-a intimplat, desi Sfintul Sinod a recunoscut ca unii preoti ar fi putut sa cedeze la presiunile Securitatii inainte de 1989.

Tot in 2001, presedintele Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI, Ion Stan, a prezentat sefului CNSAS, Constantin Onisoru, un proiect de modificare a acestui text de lege potrivit caruia decizia de verificare a preotilor va reveni, exclusiv, sefilor cultelor religioase. Propunerea care a ajuns si in Biroul permanent al Camerei Deputatilor prevedea ca nici simplii cetatenii si nici reprezentantii mass-media nu pot solicita desecretizarea vreunui dosar referitor la trecutul unui preot.

"NU NE-AM OPUS NICIODATA

Contactat telefonic, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane, preotul Constantin Stoica, declara ca pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de desecretizarea dosarelor inaltilor ierarhi a fost precizata foarte clar de Sfintul Sinod inca din 1997 si reiterata in 2001. Aceasta pozitie, dupa cum afirma acum preotul Stoica, este de sustinere a desecretizarii dosarelor inaltilor ierarhi care au colaborat cu Securitatea.

Preotul Constantin Stoica sustine ca BOR a fost in 2001 victima unei manipulari de presa: un punct de vedere destinat doar CNSAS - ca raspuns unei cereri de verificare a tuturor preotilor din Romania - a fost facut public. Purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane afirma ca, in opinia juristilor bisericii, aceasta solicitare cerea o discriminare care aducea atingere BOR, dar si celorlalte culte din Romania, deoarece "cerea verificarea tuturor, de la vladica la opinca", in timp ce pentru celelalte categorii socio-profesionale legea ar fi prevazut doar verificarea dosarelor cadrelor cu functie de conducere. Preotul Constantin Stoica spune ca BOR s-ar fi opus atunci doar acestei interpretari conferite legii de catre CNSAS, si nu desecretizarii dosarelor inaltilor ierarhi ai Bisericii. Juristii Patriarhiei au cerut, dupa cum declara acum purtatorul de cuvint, ca legea sa puna pe picior de egalitate BOR si toate cultele cu celelalte categorii socio-profesionale vizate de lege.

CEHIA, POLONIA SAU UNGARIA N-AU TRATAT CLERICII SEPARAT

Problema deconspirarii fostilor colaboratori ai Securitatii din rindul clericilor a framintat si alte societati post-comuniste. Istoricul Armand Gosu sustine insa ca, spre deosebire de Romania, in tari precum Polonia, Ungaria, Cehia sau in alte foste state socialiste colaboratorii securitatii nu au fost tratati diferentiat, fie ca purtau sutana, fie nu. "Din acest punct de vedere, Romania este aproape unica pentru ca se face aceasta diferentiere. Cert este ca bisericile din celelalte tari nu s-au opus deconspirarii preotilor", spune Armand Gosu.

Si in aceste state, insa, deconspirarea reprezentantilor bisericii care au colaborat cu serviciile secrete a produs surprize, uneori de proportii. In Polonia au fost doua cazuri rasunatoare, ale unor ierarhi sprijiniti inclusiv de Papa, despre care s-a aflat ca erau informatori ai serviciilor secrete poloneze. Cazurile au fost puternic mediatizate, scandalul a fost imens. Polonia a inceput, totusi, tirziu acest proces. De abia in 1997 s-a aprobat legea de deconspirare a fostei politii politice, s-a infiintat un Institut al Memoriei Nationale (un fel de CNSAS), dar cu atributii mult mai largi. In cazul actelor grave de politie politica, cazul respectiv mergea in instanta, omul putea face puscarie.

ROMANIA SEAMANA CU RUSIA

Romania este din acest punct de vedere apropiata cu Rusia. "In Rusia nu s-a intimplat nimic. Singurul scandal izbucnit pe aceasta tema a fost in 1993, cind saptaminalul 'Strict Secret>> a publicat o marturie despre Alexei al II-lea, patriarhul Moscovei, acuzat ca ar fi lucrat pentru KGB. In citeva saptamini scandalul s-a stins. Asta a fost tot. In Romania, chiar daca acum pretind ca nu s-au opus niciodata, reprezentantii BOR joaca teatru pentru ca se stie ce pozitie au avut in 2001. Asta demonstreaza ca BOR are destule secrete pe care vrea sa le pastreze", mai spune istoricul Armand Gosu. II

Citeste si:

BARTOLOMEU ANANIA: "ADEVARUL NE VA FACE LIBERI"

Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania, sustine ca este de acord cu desecretizarea dosarelor de securitate ale preotilor. "Biserica Ortodoxa Romana a cerut acest lucru dinaintea presedintelui Basescu.
Mai intii prin 1996 si apoi, din nou, in 2001. Iar eu ma alatur deciziei BOR", ne-a declarat prelatul. Acesta a adaugat ca demersul i se pare firesc si normal. "Ceea ce se va afla poate fi dat publicitatii. Adevarul ne va face liberi", a precizat mitropolitul.
Mentionam ca IPS Bartolomeu Anania este, de asemenea, tinta unor acuzatii privind o eventuala colaborare cu securitatea, dar nu a dorit sa discute despre acest lucru. Totusi, in iesirile sale publice anterioare, s-a aratat de acord cu publicarea propriului dosar de Securitate. (R. Chiruta)

Capi ai BOR, in vizor

>> In ultimii ani, despre mai multi reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane s-a spus ca ar fi colaborat cu Securitatea. Unul dintre acestia, Nicolae Corneanu, Episcop al Timisoarei si Caransebesului, a recunoscut chiar ca ar fi dat note informative la fosta politie politica. Alte nume pronuntate in acest context au fost cele ale Arhiepiscopului de Alba Iulia - Andrei Andreicut, Episcopului Argesului si Muscelului - Constantin Calinic Argatu si Arhiepiscopului Tomisului - Teodosie Tomitanul, cel despre care istoricul Stejarel Olaru spunea ca a fost racolat de Securitate in 1986 si ca ar avea un dosar incomplet la CNSAS. Nu a fost scutit de speculatii nici macar Patriarhul Teoctist, despre care se spune ca ar fi fost chiar agent de influenta al Securitatii dar si ca in tinerete ar fi participat la o manifestatie legionara.

Stejarel Olaru crede ca se vor clatina mai multi stilpi ai Bisericii Ortodoxe
(fragment dintr-un interviu aparut intr-un numar anterior al ziarului nostru )

Ati declarat de curind ca Patriarhul Teoctist ar fi fost agent de influenta. Ce inseamna acest lucru?

Afirmatia, e adevarat, este mai veche. Daca imi aduc aminte, in urma cu un an am si scris un material despre asta in Cotidianul. Pentru ca in acea perioada gasisem documente care sugerau ca in anumite operatiuni ale Securitatii desfasurate atit in tara, dar mai ales in strainatate, a fost folosit ca agent de influenta. Securitatea avea nevoie de personalitati ale Romaniei de atunci pentru a le folosi ca agenti de influenta, care reprezinta o categorie speciala. Adica, exista un plan de masuri foarte concret care trebuia indeplinit prin intermediul acestor personalitati. Vorbim de anii ’70, la sfirsitul anilor ’70. Vreau insa sa mentionez citeva lucruri. In primul rind, agentul de influenta poate fi in mod constient agent de influenta sau poate fi exploatat in orb de catre Securitate. Mai trebuie sa retinem ca dosarele care au venit pina acum o jumatate de an la CNSAS erau incomplete. Este foarte posibil ca in ultima perioada de timp sa fi venit si alte dosare ale prelatilor, inclusiv ale lui Teoctist, si din care sa aflam lucruri mai grave.

S-ar putea ca si dosarele prelatilor sa intre in vizorul CNSAS, dupa cele ale politicienilor, liderilor de opinie etc.? Legea permite acest lucru, nu?

Legea spune ca da, insa nu sesizez acum vointa politica pentru ca aceste dosare sa fie facute publice.

NICOLAE CORNEANU, PLATIT PENTRU NOTELE INFORMATIVE

Sa raminem la prelati. Mitropolitul Corneanu a recunoscut printre primii ca a colaborat cu Securitatea, dar in virtutea functiei pe care o avea. Au aparut apoi zvonuri ca lucrurile n-ar fi stat chiar asa. Cunoasteti amanunte despre acest caz?

Daca mitropolitul Corneanu a facut o astfel de afirmatie pot sa va spun cu exactitate ca este falsa. Corneanu a fost recrutat ca informator si a avut o activitate intensa in acest sens timp de decenii. Notele informative semnate de Corneanu erau date dupa ce acesta participa la inmormintari, nunti sau botezuri. Erau foarte precise si nenumarati oameni au avut de suferit. De altfel, Corneanu a facut aceste lucruri nu doar din motive pe care securistii le invocau adesea, si anume dragostea fata de tara, ci si din interes material. Pentru ca in dosarul de informator al lui Nicolae Corneanu exista o lista intreaga cu sumele pe care acesta le-a primit in urma notelor informative si avantajele pe care le-a avut. Bineinteles ca si cariera in cadrul bisericii a fost favorizata si de faptul ca era colaborator al Securitatii.

Mai exista si alti prelati care au colaborat cu Securitatea?

Bineinteles ca exista. Si au mai si aparut in presa ultimilor ani. Teodosie Snagoveanu, care a fost racolat ca informator prin 1986-1987 si care are un dosar incomplet la CNSAS, de care se si prevaleaza, spunind ca el chiar si dupa ce a semnat angajamentul a refuzat sa colaboreze.