Astazi, la 40 de zile de la Nasterea Domnului Iisus Hristos, crestinii ortodocsi cinstesc ziua ducerii Pruncului dumnezeiesc la templul din Ierusalim, de catre Preasfanta lui Maica si de catre Dreptul Iosif, ascultand de porunca Legii vechi. Dar tot astazi, cinstim si ziua in care batranul Simeon, miscat de Duhul Sfant, a venit si el la templu, unde i s-a implinit, inainte de moarte, asteptarea de a-L vedea cu ochii pe Mesia, precum i se fagaduise. Iar in pruncul cel adus la templu el a vazut, cu ochi proorocesc, noua putere de mantuire, pe care Dumnezeu a daruit-o lumii, puterea de mantuire fara margini a credintei in Hristos, putere mai tare decat toate Legile vechi. Bucuros de aceasta descoperire, batranul Simeon a venit in intampinarea pruncului Iisus, L-a binecuvantat si, luandu-L in brate, plin de recunostinta, si-a cantat minunata lui cantare de preamarire, care ne arata ce a vazut el despre pruncul Iisus. Pentru el, Hristos este puterea cea mare de mantuire a lui Dumnezeu in lume, Hristos este lumina tuturor popoarelor, Hristos este slava lui Israel cel vechi si a lui Israel cel nou. Astfel, astazi, prin glasul batranului Simeon, se intalnesc, in templu, Legea veche a slovei, cu Legea cea noua a Duhului Sfant. Si Mantuitorul implineste porunca Legii vechi, in numele nostru al tuturor, ca sa ne faca pe toti liberi fata de Legea veche, dar totodata ne cheama si sa primim Legea cea noua, putere de mantuire a credintei in El, mai tare decat Legea veche, puterea de mantuire a tuturor popoarelor lumii.
Aceasta veste buna este darul cel mai de pret al Intampinarii Domnului de astazi, de catre Dreptul Simeon, la templu. E ca si cand fiecare din noi ar lua pe pruncul Iisus si ar zice, ca si Simeon: "Ochii mei Stapane, au vazut mantuirea Ta, pe care ai gatit-o pentru toate neamurile". Iar rugaciunea lui Simeon: "Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane", nu vrea sa spuna numai ca acela care a primit pe Iisus poate muri in pace, ci inseamna ca si cel care a primit pe Iisus si puterea Lui de mantuire are cu sine puterea de a trai si viata de aici, impacat cu Dumnezeu, departe de robia pacatului si liber de tirania celui rau. (D.M.)