Nevrozele de iarna produc efecte dintre cele mai ne­as­teptate
in fotbalul nostru epidemic. Pacientii sunt cu anticorpii la pamant. Furiosii,
pe de o parte, si glumetii, pe de alta parte, se do­ve­desc a fi si
claustrofobi. Nu suporta pi­tea­la. Evolueaza la scena deschisa, in piata
publica. Sanitarii de la DNA au furnizat primele semne ale deranjului hibernal.
Au promis ei contaminatilor cronic insanatosire grabnica, compensate cat
cuprinde si, eventual, spitalizare gratuita. Dar harnicutii morarului par mai
degraba preocupati sa dreaga oglinda in care se privesc. Niste bieti pacienti si
ei care nu si-au luat medicamentele la timp. N-am nici un fel de incredere in baietii
astia care de ani buni dau van­tul la deal si pedaleaza la biciclete fara lant.
Alta categorie de agitati o reprezinta fotolnicii im­pro­pr­i­e­ta­riti in
integrum si de bunavoie cu des­ti­­n­ele unor cluburi din divizia cea mai prima
a fotbalului. Mititeii rusinati de clasament parca nici nu mai au voce sa se
vaite. Abia daca mai deranjea­za timpanul cu ceva gemete de fundul cur­tii. Lasa
prim-planul barito­ni­lor. Iuliu Mu­resan a avut un sezon de martingala
fa­bulos. A deposedat rafturile cu fotba­listi mai ceva decat tiitoarele alea
su­pa­rate pe bani si pe sponsorii lor bogati, dar cu termenul de performanta
expirat. George Copos este coplesit de o tris­te­te iremediabila. Ne­re­cu­nos­tin­ta
su­por­terilor il doare mai ceva de­cat circulatia impozitelor in natura lui
fi­nan­ciara. A vrut sa van­da Rapidul, dar n-a gasit cum­pa­ra­to­ri. Oricum,
tot s-a ales cu ceva. Si anume refuzul de nerapidisti de care, zice el, se fac
vinovati Nicu Gheara si Marian Iancu. De Ghea­ra nu stiu ce sa spun.

Nu am
auzit sa-si fi exprimat vreodata dorinta de a in­vesti in fotbal. Dar cand ii
faci o asemenea oferta lui Marian Iancu esti glumet fara sa vrei. Iancu pare in
lichidare de stoc chiar si la Timisoara,
locul unde si-a ingropat iluziile imobiliare si, probabil, prietenia interesata
cu fotbalul. Borcea, preocupat de facturarea intrarilor si iesirilor de la
Dinamo, l-a lasat pe Gigi Becali fara partener de ping-pong. Este acesta
motivul care l-a determinat pe patronul Stelei sa schimbe cateva mingi cu
George Copos. Si-a provocat adversarul de ocazie prin oferta de a cumpara el
Rapidul, echipa din care ar fi urmat sa faca Steaua 3. A zis, n-a dat cu parul.
A zis si s-a retras in spatele fostei mus­tati pentru a savura reactiile.
Ofuscarea lui Copos l-a lasat rece. A pri­mit insa cu mare bucurie suvoiul de in­ju­ra­turi
pornit dinspre suporterii giulesteni. Fiindca, nu-i asa?, mai bine injurat decat
nebagat in seama. Nevrozele de iarna vor sucomba dimpreuna cu anotimpul care le
genereaza. Dar nu disperati. Spectacolul continua. Urmeaza asteniile de primavara.