Dezvoltare - orasul Cluj se va extinde spre parcul tehnologic de la Jucu
Investitia Nokia de la Cluj este pe cale sa transforme orasul in capitala IT a Ro­ma­niei. Deja, pentru investitori, Clujul este cel de-al doilea centru de atractie, dupa Bu­cu­resti. Autoritatile es­ti­mea­za ca orasul va depasi un mi­lion de locuitori in anul 2012. Fabrica Nokia este programa­ta sa-si inceapa productia la 11 februarie. Aici ar urma sa fie produse telefoane mo­bile ieftine, dedicate unor piete precum Africa ori cele din fostul spatiu so­vietic. Deschiderea fabricii de la Jucu a strarnit un adevarat scandal european pe tema efectelor globa­li­zarii. Deoarece Nokia a decis sa in­chi­da fabrica pe care o avea la Bo­chum, in landul german Westphalia, politicienii germani acuza Nokia ca ar practica un capitalism nomad. MIGRATIE. La prima vedere, revolta germanilor pare cam exagerata pentru inchiderea unei fabrici cu putin peste 2.000 de angajati. Presiunile sunt insa explicabile prin faptul ca, o data cu Nokia, la Cluj se vor si alte companii. La Jucu, un sat mic, situat la aproximativ 20 de kilometri de Cluj-Napoca, Nokia ar urma sa creeze un veritabil parc tehnologic impreuna cu furnizorii sai care vin in Romania. Deja Consiliul Judetean a aprobat initierea demersurilor privind extinderea cu 170 de hectare a Parcului Industrial Tetarom III din comuna Jucu. Directorul Tetarom, Viorel Gavrea, sustine ca extinderea se impune, deoarece au fost inregistrate cereri foarte serioase de la diverse companii pentru o suprafata totala de 700 de hectare. SERVICII INTEGRATE. Deja si-au anuntat planurile de investitii gigantul chinez BYD si tipografia suedezo-finlandeza Hansaprint. BYD este o companie care produce de la masini pana la chimicale. La Jucu, BYD va realiza acumulatori pentru telefoanele Nokia. Hansaprint va tipari manualele de utilizare pentru telefoanele mobile, precum si cutiile in care acestea vor fi ambalate. Hansaprint este cea mai mare editura din tarile nordice si cel mai important furnizor de servicii de profil pentru companii din regiunea baltica. Anul trecut, compania suedezo-finlandeza a inregistrat afaceri de peste 220 de milioane de euro, din care 38% au reprezentat contributia exporturilor si a operatiunilor internationale, potri­vit datelor companiei. Des­chiderea tipografiei Hansaprint este o veste buna pentru combina­tul de hartie si celuloza Somes Dej care ar putea furniza materia prima mai ales ca Dejul este situat la doar 30 de kilometri departare de Jucu. CONDITIILE NOKIA. In­ves­titia Nokia este conditionata de investitiile autoritatilor judetene in in­frastructura. In primul rand, este vorba de prelungirea pistei aeroportului din Cluj de la 2.100 de metri la 3.700 de metri, astfel incat ea sa poata fi folosita si de avioanele de tip cargo, care vor asigura apro­vi­ziona-rea cu cipuri a fabricii din Jucu. Apoi este vorba de construirea unei au­tostrazi care sa lege Clujul de zona parcului industrial Nokia. Doar costurile autostrazii se ridica la 150 de milioane de euro, adica echivalentul tuturor investitiilor cumulate in parcul industrial Nokia. In plus, Nokia va beneficia de scutire de la plata taxelor si impozitelor locale pe teren si cladiri pentru o perioada de 30 de ani. In Romania, Nokia este pre­zen­ta la Cluj-Napoca si cu divizia Nokia Enterprise Solutions din februarie 2006. Proteste in Germania Nokia a anuntat ca va inchide, pana la jumatatea anului 2008, fabrica de la Bochum, in­ten­tionand sa transfere activitatea in Romania. Anuntul Nokia a declansat proteste in Germania, unde mai multi politicieni si lideri sindicali au cerut chiar boicotarea produselor firmei, iar angajatii de la Bochum au organizat saptamana trecuta un protest de proportii. In urma protestelor au aparut informatii conform carora Nokia ar putea pastra la Bochum o linie de testare cu pana la o suta de angajati, care ar urma sa testeze noile modele de telefon ale companiei. Forta de munca Fermierii vor incepe sa lu­cre­ze in industrie, estimeaza directorul Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca din Cluj, Daniel Don. El crede ca, in plus, o mare parte a celor 100.000 de studenti din Cluj vor fi determinati sa isi ia o slujba. Nicolae Beuran, de la Camera de Comert si Industrie din Cluj, afirma ca tinerii calificati sunt cea mai buna resursa pe care o poate oferi Clujul. Angajatorii straini vor trebui insa sa plateasca pentru servi­ciile acestor tineri. Salariul mediu din Cluj a ajuns la aproximativ 450 de euro, estimeaza reprezentantii Camerei de Co­mert. Desi ridicat pentru Romania, oricum, acesta este de sapte ori mai mic decat salariul mediu din zona orasului Bochum, asa ca Nokia are de castigat de pe urma mutarii la Jucu. Orasul IT&C Clujul devine tot mai mult un oras IT. Gigantul american Emerson a cumparat cea mai mare parte a unui parc industrial situat chiar in oras, iar concernul german Siemens si-a mutat tot aici doua divizii, printre care cea de cercetare. Exista si companii create de la zero. EBS este societatea creata de clujeanul Daniel Metz. Compania a scris programul economic folosit pentru salarizarea tuturor func­tio­narilor publici din Germania. EBS a castigat contractul pentru pregatirea pentru tipar a tuturor documentelor oficiale ale CE. Un alt exemplu interesant este cel al companiei IQuest. Aceasta scrie software pentru Guvernul SUA, dar lucreaza si pentru alte companii de nivel mondial. IQuest a fost fondata de un roman stabilit in Germania, Cornelius Brody. Mana cereasca pentru investitorii imobiliari In acest moment, Jucu este doar un sat cu strazi noroiase, in care oamenii traiesc din vanzarea rosiilor, ardeilor, ridichilor ori vinetelor sau din cresterea vitelor. Comuna ar putea sa devina un mic orasel chiar de anul viitor, spun specialistii imobiliari. Investitia Nokia va aduce prosperitate pentru intreaga zona, considera Adrian Gurzau, consilierul local PD-L din Cluj-Napoca. “Ne asteptam la o crestere sustinuta a pietei imobiliare. Exista inclusiv investitori germani interesati sa profite de aceasta tendinta. Asa ca nu inteleg supararea politicienilor germani pe Nokia, pentru ca vor fi companii din Germania care vor avea de castigat din aceasta investitie”, afirma consilierul local. Primele semne au si inceput sa se vada. In Cluj-Napoca a inceput o adevarata frenezie a construirii cladirilor de birouri. Terenurile din oras sunt atat de scumpe incat foarte putini investitori isi permit sa construiasca fabrici de mari dimensiuni. Si asta cu atat mai mult cu cat o societate IT&C care func­tio­neaza intr-un etaj al unei cladiri de birouri poate genera venituri mai mari decat un intreg parc industrial. Blocuri turn. Orasul va avea primii zgarie-nori. Patronul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, doreste sa ridice doua turnuri in zona Sigma Center din cartierul Zorilor. Presedintele grupului ImoFinance, Iosif Pop, fost director general al Bancii Transilvania, a anuntat construirea unui centru comercial cu 25 de etaje in zona noului cartier Oser. De asemenea, va fi ridicat un bloc cu 25 de etaje in zona de intrare in Cluj dinspre comuna Floresti. Investitia va fi realizata de Imperial Development. Valoarea cumulata a acestor proiecte este de peste un miliard de euro, spune Adrian Gurzau. Pe piata imobiliara din oras exista agentii care incearca sa inchirieze sau sa cumpere loturi de cate o suta de apartamente dedicate celor care vor munci in Nokia Village. Din punct de vedere imobiliar, Clujul a ajuns unul dintre cele mai scumpe orase din Europa de Est. Recent, un om de afaceri a oferit uluitorul pret de 16.000 de euro pe metrul patrat pentru un spatiu comercial din centrul orasului, apoi s-a sinucis. Spatiile comerciale din centrul orasului sunt vandute cu sume cuprinse intre 5.000 si 7.000 de euro/mp, preturi comparabile cu cele din Paris sau din Roma. In oras, exista un puternic grup financiar, reprezentat de Banca Transilvania, cea mai importanta banca cu capital majoritar romanesc specializata in acordarea de finantare pentru firme. Din grupul sau fac parte compania de asigurari BT Asigurari sau compania de admi­nistrare a pensiilor private, BT Aegon. In comunele de langa Cluj, lucrurile sunt asemanatoare. O serie de oameni de afaceri au cumparat loturi intinse de teren, pe care vor sa construiasca vile pentru cei care vor lucra in parcul industrial.