“Ne batem in 2008 pentru  atingerea tintei de inflatie. Masurile pe care le luam nu sunt placute. Pe de alta parte, preturile in Romania sunt libere si pot influenta tinta. Nu avem nici un control al preturilor si de aceea se poate sp

“Ne batem in 2008 pentru
atingerea tintei de inflatie. Masurile pe care le luam nu sunt placute.
Pe de alta parte, preturile in Romania sunt libere si pot influenta tinta. Nu
avem nici un control al preturilor si de aceea se poate spune ca facem un fel de
magie in a tine inflatia la o marja stabilita”, spunea, acum cateva zile,
guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Mesajul sau continua cu alte semnale, pe care nu stiu cat de
mult ar trebui sa le perceapa populatia, cat mai degraba guvernantii, cei care,
pana la urma, accepta - din nevoie, din presiune, dar uneori si din lasitate -
masuri care fac bine unor categorii sociale, pe moment, lovind in intreaga
populatie a tarii.

Asta este, de fapt, cheia unei guvernari eficiente: sa faci
bine, fara sa strici ce era cat de cat stabil. Ce nu s-a inteles la noi in atatea
gu­vernari postdecembriste, si de stan­ga, si de dreapta, si de tehnicieni
confiscatori de valuta si de so­lutii sal­vatoare pentru inceperea
ne­go­cierilor cu Uniunea Europeana, este ca politica raului celui mai mic nu a
saracit pe nimeni, chiar daca nici nu a adus cuiva castiguri fabuloase.

Dar o economie ca a noastra, vlaguita de privatizari eronate, restructurari
neterminate, transformarea unitatilor de productie nu in alte zone de productie
necesara noii piete, ci in terenuri destinate rasfatatelor investitii
imobiliare, nu isi poate permite teste sociale, retusuri electorale decat daca
doreste sa ramana economia de piata pe care celebrul economist american Paul
Samuelson o descria ca pe “o masina cu volanul stricat sau fara sofer”.

Revenind la guvernatorul BNR, el ne vorbeste si despre
seceta prelungita de anul trecut, care a influentat puternic pretul
alimentelor, amintind ca Banca Centrala, dupa ce externa­lizeaza astfel de socuri,
incearca sa diminueze la maximum al doilea val de scumpiri.

Dar Mugur Isarescu pune stiloul de guvernator pe rana finantelor
noastre nationale, subliniind ca cel mai mare pericol este declansarea unei
spirale preturi-salarii. Daca va fi asa, lucrurile vor fi greu de stapanit. Ce inseamna,
concret, acest fapt? Ca actiunea singulara a BNR va fi din ce in ce mai
ineficienta, in conditiile in care nu va fi corelata si cu o serie de masuri
guvernamentale.

Iar, in timp ce economistii recunoscuti la nivel mondial
cauta solutii pentru depasirea momentului dificil de la inceputul acestui an,
pentru cele mai multe piete, in special americana, in vreme ce finantistii romani
fac hocus-pocus cu inflatia, politicieniii, cei care decid legile tarii, s-au gandit
sa aduca si ei o contributie: nu fermitate in actiune, nu renuntare la
cheltuieli pe care nu ni le permitem, ci convocarea unei sedinte a
Parlamentului, in care sa se discute despre politici macroeconomice, sa se puna
intrebari tembele de genul: cat va fi cursul in mai sau septembrie, uitand de
piata libera, si, eventual, sa se fluiere de la balcon. Cam
acesta este climatul in care se discuta “serios” despre problemele importante
ale natiunii. Suna ca un refren cunoscut: “Hai la lupta, tovarasi!”.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.