Ziarul “Gardianul” a intrat in posesia unor date care ridica semne de intrebare cu privire la modul in care au fost solutionate anumite dosare aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Unele dintre aceste dosare reprezinta actiuni judecatoresti intentate de personaje importante si care au miza mare, evident, de natura financiara.Redactorii nostri au identificat aproximativ sapte dosare aflate in aceasta situatie. Pentru exemplificare, vom prezenta mai amanuntit numai unul dintre acestea, atåt datorita notorietatii uneia dintre partile aflate in litigiu, cåt si a “mizei”.

In fapt, problema existenta la instanta mentionata este legata de sistemul de distribuire a dosarelor catre completele de judecata. Neregulile existente nu sunt, in sine, o proba a existentei unor fraude, dar ridica semne clare de intrebare cu privire la posibilitatea existentei unui astfel de fenomen. Astfel, in data de 2 martie 2007, peste 20 de dosare au fost inaintate Curtii de Apel Bucuresti, mai exact Sectiei a VIII-a de Contencios Administrativ. Conform regulamentelor existente, acestea trebuiau inregistrate in aceeasi zi. Sigur, situatia din “teren” difera mult de ceea ce regulamentele stipuleaza in mod strict aceasta obligativitate. Inregistrarea dosarelor este deseori amanata, de cele mai multe ori din cauza imposibilitatii grefierilor registratori de a face fata volumului mare de munca sau din cauza faptului ca dosarele ajung aproape de sfarsitul programului. Patru dintre aceste dosare au fost inregistrate in evidenta informatica a Sectiei VIII trei zile mai tarziu, iar trei dintre acestea au ramas “la sertar” exact doua saptamani. Unul dintre acestea este dosarul cu numarul 48908/3/2005. In ziua in care a fost inregistrat (16.03.2007), acest dosar a fost repartizat aleatoriu, prin programul Ecris (versiunea 3), Completului 1 de judecata.

Repartizarea aleatorie
Repartizarea aleatorie a dosarelor catre completele de judecata este realizata informatic, cu ajutorul computerului si al programului Ecris, pentru a inlatura orice suspiciune legata de “directionarea” unui dosar catre un anumit complet de judecata. Numai ca algoritmul utilizat pentru stabilirea completului care va judeca o anumita cauza foloseste anumite constante in departajarea completelor: intervale de timp, numar de dosare alocate fiecarui complet.Revenind la “corpul delict” al prezentelor randuri, precizam faptul ca dosarul 48908/3/2005 are ca obiect cererea omului de afaceri Costica Constanda de aprobare a PUZ, prin care sa i se permita acestuia demararea unor proiecte imobiliare pe doua suprafete de teren aflate in proprietatea sa: cel din strada Turgheniev nr. 11-15 si cel din Bulevardul Aviatorilor nr. 110 - 112. Cele doua terenuri insumeaza 3,3 hectare si sunt cunoscute bucurestenilor sub numele de Parcul Bordei. Dosarul se afla in faza de recurs. Inainte de aceasta, circuitul acestei clauze fusese urmatorul: in 2005, Tribunalul Bucuresti ii daduse o sentinta favorabila lui Constanda. Aceasta fusese atacata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti la Curtea de Apel, care, la sfarsitul aceluiasi an, a admis recursul. In decembrie 2006, Tribunalul Bucuresti, unde dosarul fusese trimis spre rejudecare, dupa casarea sentintei anterioare, respinge inca o data cererea lui Constanda, care din nou ataca cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti, unde in consecinta trebuia trimis dosarul. Acesta s-a “pierdut” pe drum vreme de doua luni, perioada scursa intre momentul declararii recursului (03.01.2007) si cel in care dosarul a ajuns la Curtea de Apel (02.03.2007).

Extragerea completului 'cåstigator>>
Asa cum ziarul “Gardianul” a consemnat la vremea respectiva, Curtea de Apel Bucuresti i-a dat castig de cauza lui Constanda, permitandu-i sa construiasca in parcul Bordei. Completul care a pronuntat aceasta decizie era format din judecatorii Camelia Spranceana (presedinte), Horatiu Patrascu si Gheorghe Grecu. In ceea ce o priveste pe Camelia Spranceana, ea este fosta sotie a interlopului craiovean Samir Spranceana, acuzat de procurorii DIICOT de rambursare ilegala de TVA, in valoare de aproximativ 700 de miliarde lei vechi.