Cel mai grav aspect al razboiului politic dintre palatele Cotroceni si Victoria este afectarea functionarii institutiilor. Cel mai important organism pentru decizii in domeniul apararii si securitatii nationale, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, e blocat. Inconstienta lorzilor razboiului - Basescu si Tariceanu - a dus tara intr-un blocaj fara precedent. Au fost momente din cele mai tensionate in ultimii 18 ani, s-a mai intamplat ca intre presedinte si prim-ministru sa fie relatii proaste. Niciodata insa degradarea politica nu a ajuns pana la pragul critic de azi. Evaluarea acestui fenomen e un semnal important si pentru cancelariile occidentale, care se pozitioneaza discret in favoarea unei tabere sau alteia in anul electoral 2008. In componenta CSAT ii gasim pe presedintele Romaniei, primul ministru, ministrul Apararii, cel de Interne, cel de Externe, directorul SRI, directorul SIE, ministrul Justitiei, ministrul Economiei si Finantelor, seful Statului Major General si consilierul prezidential pe probleme de securitate. Regulamentul privind functionarea CSAT precizeaza ca hotararile se adopta prin consens. In contextul in care Romania nu are un ministru al Justitiei de peste o luna, iar perspectivele rezolvarii acestei probleme sunt din cele mai sumbre, reiese clar ca CSAT e blocat.

Disensiunile grave dintre presedintele si vicepresedintele CSAT se accentueaza pe fondul unor evenimente foarte importante, pe plan regional si european. Daca in viitorul apropiat apare o criza ce ne poate afecta securitatea nationala, sa fim constienti ca principalul organism decizional in domeniu e gripat de virusul rabiei politice declansate la cel mai inalt nivel. Consiliul este si cel care coordoneaza nemijlocit activitatea serviciilor de informatii. Pot presupune ca in absenta unui consens si a cunoasterii deciziilor curente de catre toti membrii indrituiti, cineva ia decizii in numele CSAT. N-am auzit ca SRI sau SIE sa fie blocate in activitatea lor.

Evenimentele de pe plan intern si extern, unele dintre ele ingrijoratoare, au nevoie de consultari si hotarari la varful puterii. E suficient ca sefii spionajului si contraspionajului sa discute doar cu presedintele? Legea spune ceva despre consens. De aceea sunt mai multe capete luminate in CSAT, pentru ca greutatea politica si institutionala a membrilor ei sa duca la cea mai buna solutie.

Aceeasi evaluare este valabila si pentru Comunitatea Nationala de Informatii si bratul ei operativ, Oficiul de Informatii Integrate. Cat timp reprezentantul primului ministru nu este acceptat la reuniunea acestor doua organisme, neavand certificat ORNISS, legalitatea este sub semnul intrebarii.

Citeste si:

Nu incerc sa stabilesc vinovatii. Analizez doar o stare de fapt, periculoasa din punct de vedere al functionarii institutiilor in cadrul legal.

Am observat ca la Palatul Victoria, subiectele de natura militara si de securitate nu au prea mare succes. Premierul Tariceanu, desi e vicepresedinte al CSAT, n-are aplecare pentru astfel de subiecte. Acesta e un handicap al oricarui sef de executiv. El repercuteaza asupra celei mai populare institutii de stat din Romania, potrivit tuturor sondajelor: Armata. Inclusiv decizia intempestiva si putin gandita a retragerii din Irak, la care liberalii au renuntat pe blat, dovedeste ca Palatul Victoria sufera serios la acest capitol. Dar astea pot parea mai degraba nuante. Cert este un fapt. Ca avem organismul suprem pentru securitate blocat. Rafuiala politica l-a transformat dintr-un consiliu de elita intr-unul nefunctional. E ultimul lucru care mai poate fi tolerat la aceasta administratie, ce joaca tontoroiul pe trupul bolnav al unei natiuni debusolate, cu peste 3 milioane de emigranti de foame.

P.S.: Austriecii de la OMV, proprietarii societatii noastre nationale de petrol, au batut palma cu rusii. Merg la doua capete si ne vor pune pielea in bat, jucand destinele energetice ale Romaniei la ruleta ruseasca. La 25 ianuarie, mai-marele OMV Wolfgang Ruttenstorfer si vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, au semnat un acord pentru ca centrul european de transmitere si depozitare a gazelor de la Baumgarten sa devina un joint-venture, in coproprietate de 50%. Centrul era planuit ca destinatie finala pentru proiectul Nabucco, cel sprijinit de UE in a limita dependenta de gazul rusesc. Batand palma cu Moscova, Romania si implicit UE sunt lasate cu buza umflata. Iar noi avem in casa un pion al Rusiei, stapan pe SNP. Toate sperantele noastre legate de Nabucco se duc de rapa. Aceasta era una din marile probleme ce trebuiau dezbatute intr-un organism ca CSAT, blocat de ura politica romaneasca.