Traian Basescu in misiune la Belgrad

Traian Basescu, presedintele Romaniei, a plecat astazi la Belgrad, intr-o vizita fulger. Vizita lui Basescu are loc inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Sebia, din 3 februarie, cand se vor confrunta actualul presedinte pro-occidental, Boris Tadici, cu ultranationalistul Tomislav Nikolici. Misiunea lui Basescu este sa-i convinga pe pro-occidentali sa il sustina pe Boris Tadici in turul doi si sa se uneasca impotriva rusofilului Tomislav Nikolici. Acesta a declarat ca se opune integrarii europene a Serbiei, iar Partidul Radical, din care face parte, a cerut mai demult intrarea Serbiei in Uniunea Rusia-Belarus. Americanii vor sa scape din Kosovo si au facut reduceri masive de personal si buget in provincia sarbeasca. Washingtonul spera in succesul misiunii lui Basescu.
UE si Rusia ii momesc pe sarbi
Alegerea lui Nikolici ca presedinte ar insemna renuntarea la integrarea europeana a Serbiei. Pe de alta parte, kosovarii ar putea avea un motiv sa ceara independenta imediata a provinciei, in situatia in care ultranationalistii ar pune mana pe putere la Belgrad. Ieri au inceput discutiile ministrilor de Externe din UE privind acordul de stabilitate si asociere a Uniunii Europene cu Serbia, pentru a se arata sarbilor ca Europa ii asteapta cu bratele deschise daca il vor vota pe Tadici. Rusia nu s-a lasat mai prejos si a semnat saptamana trecuta, la Moscova, cu Boris Tadici, un acord energetic. Rusii joaca insa la doua capete. Ieri si-a inceput vizita la Moscova si Tomislav Nikolici
Jandarmii romani, la doi pasi de razboi
Vizita lui Basescu se inscrie in acelasi carusel al interventiilor in campania electorala sarbeasca. Basescu se duce sa il sprijine pe presedintele Tadici in turul doi.
La Belgrad, presedintele Romaniei vrea sa impuste mai multi iepuri. Pe planul relatiilor bilaterale, Basescu vrea sa discute cu gazdele despre expansiunea capitalului romanesc in Serbia.
Se va discuta si despre deschiderea a noi puncte de frontiera intre cele doua tari. In alta ordine de idei, Boris Tadici deja i-a promis lui Basescu acordarea de drepturi depline minoritatii romane din Timoc. Soarta romanilor de peste granite, la care s-a referit si in discursul de Anul Nou, este un subiect drag presedintelui roman.
Balcanii au intrat din nou in criza din cauza posibilei declarari unilaterale a independentei de catre Kosovo. In aceasta situatie, sarbii se opun intrarii in Kosovo a misiunii UE, fiind convinsi ca forta politieneasca europeana va ajuta la consolidarea independentei noului stat si ii va reprima pe sarbii din nordul Kosovo care vor cere alipirea la Serbia. Basescu va incerca sa le explice lui Tadici si premierului Kostunica ca cei 175 jandarmi romani care au aprobare CSAT sa plece in Kosovo nu vor actiona impotriva sarbilor.
Mesagerul Washingtonului
Traian Basescu se duce pe cai mari la Belgrad. A declarat ca Romania nu va recunoaste independenta Kosovo atat timp cat va fi el presedinte. De asemenea, Basescu se bazeaza si pe simpatia pe care Tadici si Kostunica o au fata de el.
Cea mai importanta misiune a lui Basescu, insa, este medierea sprijinului electoral al lui Kostunica pentru Tadici. Cu cele 8% din voturi, obtinute in primul tur de catre Velimir Ilici, candidatul lui Kostunica, Tadici ar avea sanse mari sa il invinga pe Tomislav Nikolici, candidatul ultranationalist si pro-rus. Premierul Kostunica conditioneaza sustinerea sa in turul doi de semnarea de catre Tadici a unui angajament prin care renunta la integrarea europeana a Serbiei daca UE va trimite trupe in Kosovo fara acordul Consiliului de Securitate. Tadici, insa, nu vrea sa puna in discutie integrarea europeana a Serbiei si nici nu vrea sa se lege de maini prin documentul cerut de Kostunica.
Misiunea lui Basescu este sa ii faca pe cei doi sa se puna de acord si, astfel, Boris Tadici, candidatul pro-occidental, sa castige alegerile prezidentiale de la 3 februarie. Basescu ar putea fi si purtatorul unui mesaj de la Washington. Americanilor le place intotdeauna sa aiba o varianta de "back-up", adica un plan B de retragere onorabila. Aceasta tactica a americanilor presupune si un intermediar local care sa medieze relatia cu interlocutorii sau adversarii lor si care sa cunoasca realitatile. Inter-mediarul local, in cazul de fata, nu poate fi decat Traian Basescu. Succesul vizitei presedintelui Basescu ar creste foarte mult influenta Romaniei in Serbia, dar si la Washington n.
Independenta inseamna razboi
Nimeni in lume nu crede intr-un Kosovo independent, fapt care ar contraveni si dreptului international. In noua ani, kosovarii nu au reusit sa stabileasca o buna administratie a provinciei.
Cerinta de a realiza un stat multietnic a esuat. Kosovarii au expulzat aproape toti sarbii, tiganii si turcii din provincie. Economia nu exista, Kosovo traieste din banii donatorilor internationali. In realitate, Kosovo independent este un pas spre Albania Mare si spre razboi. Deja, minoritatile albaneze iredentiste din sudul Muntenegrului, Serbiei si vestul Macedoniei se agita. Daca minoritatea albaneza de 40% din Macedonia se uneste cu Albania si Kosovo, Macedonia va disparea ca stat, dupa cum a profetit un ambasador balcanic acreditat la Bucuresti. In aceasta situatie, Bulgaria va incerca sa recupereze restul Macedoniei. Albania insasi va avea echilibrul etnic afectat.
Albanezii sunt impartiti in triburile Tosk si Gheg, care vorbesc dialecte diferite si se lupta intre ele pentru putere. Tosk, din sud, desi considerati mai neciopliti au condus tara timp de zeci de ani. Unirea cu kosovarii din tribul Gheg ar distruge echilibrul etnic, prin pierderea suprematiei de catre Tosk. De altfel, Gheg si Tosk au ajuns in pragul razboiului civil, cand pagubitii tosk ai jocurilor piramidale l-au rasturnat pe presedintele Gheg Sali Berisha. In noua Albanie Mare kosovarii ar pune mana imediat pe putere. Politicienii de la Tirana nu le-ar putea rezista.
UE divizata
Problema Kosovo a reaparut ca din senin, pe agenda internationala, in toamna anului trecut, dupa ani de zile de anonimat. Se tot discuta despre negocierile privind statutul viitor al provinciei Kosovo.
Daca negocierile esueaza, adica daca sarbii refuza amputarea tarii lor, ar urma ca provincia Kosovo sa isi declare unilateral independenta, independenta recunoscuta ulterior de statele UE si SUA. Rusia a anuntat ca se va opune intrarii Kosovo in ONU, ca si China, ambele tari avand drept de veto in Consiliul de Securitate. In UE, Spania, Romania, Grecia, Cipru, Slovacia nici nu vor sa auda de un Kosovo independent. Este de remarcat ca, in tarile favorabile independentei, SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, demnitarii se pronunta in acest sens in cadrul unor interviuri, in diferite contexte. Nu exista nici o pozitie oficiala a parlamentelor sau guvernelor acestor tari. Ar fi si greu, pentru ca rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate a ONU prevede clar integritatea Republicii Federative Iugoslavia (Serbia si Muntenegru).
SUA vor sa scape
Motivul reaparitiei problemei Kosovo este faptul ca SUA doresc sa iasa din aceasta chestiune, lasand Kosovo in sarcina Uniunii Europene. Americanii au mostenit implicarea in Kosovo de la Administratia Clinton. In 1999, pe durata interventiei militare in Kosovo, republicanii l-au criticat dur pe Clinton. Acestia au sustinut ca interventia SUA in Kosovo este menita sa distraga atentia scandalului companiilor chinezesti care au finantat campania electorala a lui Clinton, iar apoi au fost acuzate de furtul unor secrete nucleare americane.
Intre timp au aparut focarele de conflict din Orientul Mijlociu, s-a reaprins conflictul dintre Israel si arabi, americanii au intrat in Irak si Afghanistan. Au inceput sa duca lipsa de bani si de oameni. SUA nu mai vor sa participe decat cu 15% din totalul sumelor puse la dispozitia Kosovo de donatorii internationali. De asemenea, si-au redus efectivele militare de la 5000 la 1500 de soldati.
Criza de personal la Departamentul de Stat
Declararea independentei Kosovo ar putea detona butoiul de pulbere din Peninsula Balcanica, dar americanii nu au cum sa calculeze corect consecintele. Nu mai are cine. In ultimii ani. Departamentul de Stat a suferit transformari masive. Peste 80% din oameni lucreaza acum pentru Irak, Afghanistan, conflictul israeliano-arab. Restul au in grija America Latina si zona Asia-Pacific. De cand statele central si est europene au aderat la UE si NATO, Europa a devenit un loc unde nu se mai intampla nimic, in ochii americanilor, iar directia de resort din Departamentul de Stat a devenit un fel de cimitir al elefantilor. Demnitarii americani obisnuiesc sa ia pozitie in urma unor rapoarte primite de jos. Aceste rapoarte nu mai exista. Vorbitorii de sarbo-croata si albaneza, romana sau bulgara, au fost concediati, pentru a fi angajati in locul lor vorbitori de urdu, araba sau farsi. O pierdere mare pentru Departamentul de Stat, dar si pentru Romania, este demisia lui Michael Guest, fostul ambasador american in Romania din functia de decan al scolii de diplomati de la Washington si din Comitetul de Criza pentru Balcanii de Vest (Task Force).
Interese europene
Franta si Germania doresc cu orice pret sa demonstreze ca o politica europeana comuna de Externe si de securitate este viabila. Din acest motiv, doresc unanimitate in privinta recunoasterii europene a Kosovo. Aceasta ar sterge esecul politicii respective cu ocazia razboiului din Irak. In plus, Bernard Kouchner, ministrul francez de externe, a fost inalt reprezentant ONU in Kosovo si a lansat minciuna cu cei 11.000 de albanezi gasiti in gropi comune. Marea Britanie, legata de Washington, se opune de fapt politicii europene externe si de aparare comune, spre deosebire de Franta si Germania. Rezulta ca englezii actioneaza de fapt impotriva propriului interes.

---

Despre autor: