Un microorganism modificat genetic ar putea contribui la crearea unui biocombustibil pe care ecologistii il asteapta cu sufletul la gura.

In primavara acestui an, soferii din Marea Britanie vor avea parte de o optiune cu totul si cu totul nefamiliara odata ajunsi in fata pompelor de la statiile de alimentare cu combustibil, anunta cu entuziasm jurnalistii de la „The Guardian". Este vorba, mai exact, de un amestec de benzina cu un alcool pe baza de porumb care va purta denumirea de butanol. Proiectul pilot este dezvoltat de compania energetica BP, care enumera si calitatile noului combustibil: este mai usor de depozitat si de transportat decit biocombustibilii actuali si are un continut energetic comparabil cu cel al benzinei.

La fel ca si etanolul, butanolul este un alcool obtinut din zaharuri fermentate cu ajutorul unor microbi precum bacteriile sau drojdia. Etanolul se obtine, de regula, din porumb, griu sau trestie de zahar, in timp ce butanolul care va alimenta pompele din insula britanica va proveni din porumb prelucrat in China. Deocamdata, producerea de butanol este mult mai paguboasa decit cea de etanol, fiind mult mai toxic pentru microbii folositi la fermentatie. Tocmai din aceasta cauza, BP a cerut cercetatorilor de la compania DuPont sa modifice genetic acesti microbi pentru a-i face mai rezistenti.

Butanolul are o structura chimica ce il face mai competitiv decit etanolul. Spre deosebire de acesta, care este dificil de stocat si poate afecta conductele prin care este transportat, butanolul se impaca bine cu infrastructurile actuale. Acesta mai poate fi amestecat cu benzina in procente mai mari decit etanolul datorita presiunii reduse a vaporilor, care ii scad volatilitatea si reduc emisia de fumuri. Continutul energetic mai ridicat va face posibila o economie mult mai eficienta de combustibil decit in cazul celorlalti biocombustibili.

Toate aceste avantaje au atras atentia inclusiv celor de la Boeing, care au incheiat recent un acord cu compania Virgin Fuels pentru a propune combustibil alternativ pentru aeronave, inclusiv amestecuri pe baza de butanol. „Adevarata provocare e sa reusim sa obtinem organisme care tolereaza butanolul", aduce aminte Gregory Stephanopoulos, profesor de inginerie chimica in cadrul Massachusetts Institute of Technology. Pina in 2030 se estimeaza ca 25% dintre combustibilii de pe piata mondiala vor fi alternativi.