Pentru romani, numele fostului presedinte francez Jacques Chirac rimeaza cu "sustinere”. Pentru ca Chirac a fost, dupa multi ani de asteptare pentru romani, primul presedinte occidental care "si-a pus obrazul” pentru Romania. Se inta

Pentru romani, numele fostului presedinte francez Jacques Chirac rimeaza cu "sustinere”. Pentru ca Chirac a fost, dupa multi ani de asteptare pentru romani, primul presedinte occidental care "si-a pus obrazul” pentru Romania. Se intampla la Madrid, la summit-ul NATO. In iulie 1997.

Chestiunea integrarii Romaniei in structurile NATO s-a pus, cu seriozitate, din 1993-1994, cand administratia americana condusa de presedintele Bill Clinton a optat pentru politica de extindere a NATO. Romania, atunci condusa de presedintele Ion Iliescu, a fost prima tara din Europa Centrala si Orientala care a semnat "Parteneriatul pentru Pace” in ianuarie 1994, romanii fiind foarte mandri de gestul lor.

CHESTIUNE SENSIBILA. In 1996-1997, opinia publica din Romania era foarte sensibila, chiar fanatizata, in privinta perspectivei unei viitoare integrari a Romaniei in structurile NATO. Pentru administratia de la Bucuresti, ca si pentru cetateanul de rand, aderarea ajunsese semn de recunoastere internationala, dar si recompensa pentru eforturile noastre de adaptare la democratie.

VINE IN ROMANIA. Jacques Chirac a efectuat o vizita de doua zile la Bucuresti in zilele de 21-22 februarie, reafirmand, cu aceasta ocazie, sustinerea Frantei fata de aderarea Romaniei "in primul val” al extinderii NATO, alaturi de Polonia, Ungaria si Republica Ceha. In cadrul conferintei de presa comune cu omologul sau roman, Emil Constantinescu, presedintele francez si-a reiterat sprijinul Parisului fata de candidatura romana la Uniunea Europeana "imediat ce va fi posibil”. Enumerand "mesajele” pe care a vrut sa le transmita romanilor in cadrul vizitei sale, Chirac a citat mai intai "o marturie a solidaritatii Frantei cu Romania” si "o sustinere a extraordinarului efort al reformelor angajate de Bucuresti incepand cu 1989” si care, a afirmat acesta, "a cunoscut un nou elan” o data cu alegerea lui Constantinescu in noiembrie 1996. Chirac a salutat, cu aceeasi ocazie, "terapia de soc” pe care o aplica Guvernul roman, declarand ca, in Romania, ca si in Franta, absorbtia deficitelor "nu are alt obiectiv decat pe acela de a imbunatati viata populatiei”.

INCA O "VIZITA ISTORICA”. La randul sau, Emil Constantinescu a calificat drept "istorica” vizita lui Chirac - primul sef de stat strain venit in vizita oficiala in tara noastra de la alegerea sa in functia de presedinte, presedintele roman declarand ca adera total la proiectul "Parteneriatului franco-roman”.Chirac si-a justificat sustinerea fata de aderarea Romaniei la NATO in iulie 1997, cu ocazia summitului de la Madrid, prin faptul ca, "in fata dificultatilor pe care le cunosc Balcanii si in cadrul intaririi flancului sudic al Aliantei”, Romania ocupa "o pozitie foarte importanta”. Potrivit lui, "tot ceea ce ramane de facut este sa fie convinse si Statele Unite de aceasta”.

INTALNIRE CU STUDENTII. Inainte de a participa la inaugurarea pietei Charles de Gaulle in Capitala Romaniei, Chirac a dialogat la Facultatea de Drept cu studentii romani, evocand indelung francofonia, al carei membru este si Romania si care are ca vocatie lupta "contra culturii unice”. In acea vizita, seful statului francez a fost insotit de 11 oameni de afaceri francezi, printre care si Jean-Luc Lagardere, iar partea economica a agendei prezidentiale a fost marcata si de o interventie a lui Chirac in fata oamenilor de afaceri romani si francezi. Ocazie cu care el a deplans faptul ca Franta nu era la ora respectiva decat al cincilea investitor strain in Romania si a invitat sefii de intreprinderi francezi "sa dea dovada de spirit de cuceritor”. Atunci au fost discutate mai multe dosare, printre care proiectul Matra, adresat ministerelor de Interne si al Apararii, in valoare de 650 de milioane de franci francezi, precum si in domeniul productiei de zahar, ciment si otel.

PATA DE CULOARE. Din delegatia prezidentiala franceza a facut parte si actorul Gerard Depardieu, care a declarat atunci ca si-a descoperit "o dragoste” pentru Romania si ca intentioneaza sa consacre mai mult timp acestei tari, in special copiilor maltratati. A vorbit atunci si despre implicarea sa in mai multe proiecte (telecomunicatii, textile, vinuri), dar pana acum nu s-au auzit prea multe despre concretizarea lor.

GUST AMAR. Presedintele Emil Constantinescu a jucat in mod special pe cartea succeselor externe pentru a satisface populatia. Integrarea in NATO a devenit aproape singurul obiectiv al Guvernului intre decembrie 1996 si iulie 1997. Or, la summitul NATO de la Madrid, din 8-9 iulie 1997, integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice nu a fost acceptata. In ciuda unei sustineri foarte puternice din partea Frantei. Dar calculul Frantei a fost unul prost. Francezii credeau ca sustinerea fata de romani le-ar fi adus recunostinta. Pragmatici, romanii au considerat ca decizia se ia nu de Paris, ci de Washington. Si l-au primit pe presedintele american Bill Clinton, cu bucurie si emotie, in iulie 1997, intr-o scurta vizita, dupa summitul de la Madrid.

FRANCOFONIA SALVEAZA BLAZONUL. "Micul Paris” traieste cum poate in epoca globalizarii. Pentru a-si recapata blazonul francofon, Romania a gazduit, in septembrie 2006, un summit care a reunit 60 de delegatii oficiale la Palatul Poporului, construit de Ceausescu in Bucuresti. Cum, pana la ora aceea, Romania nu mai gazduise o reuniune de proportiile astea, premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat, la vremea respectiva ca summit-ul francofoniei este cea mai importanta manifestare politica organizata vreodata la noi, cu atat mai mult cu cat Romania era prima tara din Europa, in afara Frantei, care a organizat o astfel de reuniune.

UN DOSAR PERSONAL. Daca Chirac a facut din candidatura Romaniei la NATO dosarul sau personal, nici aderarea Romaniei la UE nu s-ar fi putut produce fara sprijinul decisiv al Hexagonului. Din pacate, in relatia dintre cele doua tari nu a fost numai cer senin, Bucurestiul declansand furia lui Chirac insusi, cand s-a alaturat SUA in razboiul din Irak. In 2004, presedintele Traian Basescu a reusit sa irite Franta dupa ce a anuntat ca prioritatea politicii sale externe o reprezinta "axa Londra-Washington-Bucuresti”, excluzand Parisul. Pana la organizarea summit-ului Francofoniei la Bucuresti, si venirea lui Chirac in Capitala Romaniei, Basescu a avut si el o vizita de lucru la Paris, a doua, dupa venirea sa la putere. Dar una desfasurata pe un fond crispat, neobisnuita pentru relatiile bilaterale.

In septembrie 2006, cu ocazia participarii sale la Summit-ul Francofoniei, Chirac a avut o intrevedere cu Traian Basescu, a rostit o alocutiune la ceremonia de inchidere a lucrarilor Asociatiei internationale a primarilor si reprezentantilor capitalelor si metropolelor francofone, urmata de o conferinta de presa comuna, dar si de un dineu de lucru, la care a participat si Maria Basescu. Cum Romaniei i se confirmase, de Comisia Europeana, data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE, Chirac a tinut sa reaminteasca faptul ca Parisul a sustinut acest proces inca de la inceput. Pentru el, "integrarea in UE era o solicitare legitima a Romaniei”. Si a promis, cu aceeasi ocazie, ca relatiile economice si comerciale franco-romane vor cunoaste o dezvoltare si mai importanta dupa aderarea noastra la UE, in materie de investitii reciproce.
Franta - Romania: Doua secole de prietenie


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.