Conform traditiei, in urma cu sute de ani, pe cand armatele
turcesti na­va­leau in Ardeal, o femeie din localitatea Agnita, de langa Sibiu,
a gasit solutia pentru a limita prapadul navalitorilor. Succesul unei femei a ramas
in memoria localnicilor si asa a ajuns traditie.

Aproape 1.000 de sibieni au intampinat, ieri, in Piata Mare
a orasului, cetele lolelor din Agnita, venite sa alunge, potrivit obiceiului pagan,
iarna si spiritele rele. In costumele negre, zdrentaroase, cu fetele acoperite
de masti deloc prietenoase, inarmate cu bice si talangi uriase, cele cateva
zeci de lole si-au facut aparitia intr-un zgomot asurzitor. Cei mai mici dintre
participanti, aflati sub protectia parintilor, priveau cu teama la desfasurarea
de forte condusa pe ritmuri sasesti de o fanfara traditionala.

TENTATIE. Cu
chipurile ciudate si avand bicele pregatite sa aplice “sanctiuni” celor care nu
se conformeaza bunatatii, lolele au castigat increderea si prietenia celor buni
cu nu mai putin de 3.000 de gogosi. Acestea sunt pregatite special pentru a
recompensa marea onoare facuta de a dansa impreuna cu lolele. Mare onoare este si
sa fii prins in bicele mai multor lole si sa accepti invitatia la dansul salbatic.

LADA SECRETELOR. In
fruntea lolelor, pazite de ursari si tobosari care poarta insemne pagane ce
aduc aminte de simboluri geto-dace, se afla lada secretelor. Este lada in care
sunt pastrate tainele noului staroste al lolelor. Existenta primului staroste a
fost consemnata inca de la 1689. Lada secretelor, un cufar traditional sasesc,
este astfel transmis spre pastrare timp de un an.

Citeste si:

POVESTEA LOLELOR.
Pli­na de curaj si inteligenta, femeia, pe numele ei Ursula, si-a con­fectionat
un costum din zdrente si o masca. Astfel im­bracata si inarmata cu talangi mari
de vite si un bici, femeia a pornit in
fata armatei otomane, facand un zgomot ciudat. Speriati de lola (in germana “Ur­zeln”)
care aducea cu imaginea unui drac, turcii s-au speriat. Crezand ca localitatea
aflata in fata lor este bantuita de duhuri necurate, au renuntat la in­ten­tiile
pradalnice.

Istorie

Consemnata inca de la 1689, parada lolelor era specifica
breslelor de mestesugari sasi. Dupa sute de ani in care parada a fost organizata
separat, in 1911 a fost or­ga­nizata o parada comuna a bre­s­lelor din Agnita.
Din motive lesne de inteles, obiceiul a fost intrerupt in anul 1941, insa a
fost reluat in 1985. O data cu plecarea masiva a sasilor dupa 1990, obiceiul si-a
pierdut din forta. In 2007 a fost reluat cu o puternica infuzie si sustinere a
celor stabiliti in Germania, acolo unde a fost “exportata” traditia lolelor.