Au robotii emotii?

Printre placerile nevinovate se numara, inevitabil, primele intalniri
cu literatura SF, cu robotii de tot felul, nu in ultimul rand cei imaginati de
Asimov. Literatura devanseaza cu mult realitatile tehnologice, pana una-alta ne
putem lauda cu roboti capabili sa urce si sa coboare scarile, sa faca pasi de
dans, sa ne amuze, niste jucarii ceva mai sofisticate.

Nici vorba despre detectivi, consilieri sau macar menajere
robotice, slaba speranta de a vedea roboti perfect asemanatori cu modelul uman,
iar in materie de sentimente sau emotii ramanem in domeniul fictiunii.

Poate ca nu pentru foarte multa vreme. Un grup de cercetatori
de la Universitatea olandeza Utrecht a ajuns la concluzia ca introducerea unor
variabile emotionale in procesele cibernetice ar putea duce la o relatie mai
naturala intre om si computer, chiar si sub aspectul de robot. Asa s-a nascut
pisica iCAT, o platforma robotica destinata rolului de insotitor. Ea poate
adopta diferite expresii faciale folosindu-si sprancenele, pleoapele, botul si
pozitia capului.

Nimeni nu crede ca un computer sau un robot va trai emotii
reale. Ce conteaza este ca emotiile au un rol anume in procesele rationale ale
oamenilor. Incercarea de a le reproduce la nivel de robot ar putea, cine stie,
sa-i faca pe roboti sa imite mai cu spor modul de gandire uman. Asa sustin
specialistii in inteligenta artificiala, in frunte cu Mehdi Dastani, de la
universitatea pomenita.

Pana una-alta se incearca reproducerea si simularea a 22 de
emotii, printre care furia, speranta, satisfactia, frica si bucuria. Specialistii
spera ca folosirea acestora va imbunatati performantele robotului in domenii
diferite, de la navigatia printre obstacole la capacitatea de exprimare clara a
emotiei si la recunoasterea expresiilor faciale. Daca tinem seama ca exista
roboti care se ocupa direct de pacientii cu mari probleme fizice, importanta
cercetarilor devine evidenta.

Clasicii SF-ului au facut aluzii la robotul partener de viata.
Un specia­list apare cu o previziune care ne-ar putea starni o
oarecare neliniste: in viitor ne vom indragosti de roboti. Ei (sau ele) nu vor
mai fi masinile reci si previzibile pe care le cunoastem, ci un soi de
personaje inteligente, perfect asemanatoare oamenilor.

Legiuitorii vor discuta in mod serios despre posibilitatea casatoriilor
intre oameni si roboti. Oricat de bizara pare previziunea, vom avea contacte
sexuale cu robotii, greu de deosebit de cele cunoscute. Aceasta noua faza a
evolutiei relatiei om/robot este descrisa de foarte entuziastul David Levy in “Dragoste
si sex cu robotii”, volum care urmeaza celui numit “Roboti fara limite”.

Autorul este convins ca sexul cu roboti va deveni la fel de
normal ca si cel cu parteneri umani. Mai mult, robotii vor permite contacte si
pozitii cu totul si cu totul originale, depasind cu usurinta clasicele manuale
de orientare sexuala de la Kama Sutra incoace. Un fel de prostituate robotice, “sexbots”,
ii vor ajuta pe oameni sa-si perfectioneze tehnica erotica inainte de a incepe
o relatie serioasa cu o fiinta umana. Riscurile sociale si medicale vor fi
eliminate din start, practic fara mare efort.

A venit oare momentul sa strigam “Destul!” si sa ne apucam
cu mainile de cap, cuprinsi de disperare? E o ne­bu­nie. Robotii nu pot deveni
obiecte se­xuale plauzibile. Cat despre dragoste romantica, autentica,
posibilitatile par si mai indepartate, cel putin pana cand robotii vor arata cat
de cat acceptabil.

Asa sa fie oare?

Sa nu ne grabim sa tragem concluzii. Traim intr-o perioada
de mari suc­cese ale roboticii. Unul (una?), cu numele Grace, a reusit sa se inscrie
la un simpozion academic. Pielea artificiala arata din ce in ce mai con­vi­n­gator.
Exista un robot capabil de 77 de
comportamente identice cu cele umane. Probabil ca nu este de ajuns. Inca nu stim
destule lucruri despre dragoste, atasament, sentimente pentru a incepe sa visam
la jucarii sexuale atat de sofisticate precum robotii.

Domeniul, vechi de cand lumea, a mai trecut prin momente de
criza, cum ar fi cel al vibratorului cu aburi, inventat in 1859 in Statele
Unite si abandonat din cauza consumului excesiv de combustibil. Oricat de
sofisticat ar fi robotul amorez, el nu e prea departe de o papusa gonflabila.
Daca vor mai fi si capriciosi (capricioase?), nu vor lipsi momentele penibile.

Ce situatie precara, sa-ti auzi un prieten vorbind despre
iubirea sa robotica si sa auzi fraza: “Cand am vazut cum ii vibreaza
antenele...”.

Ma trec fiorii, si nu de placere.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe