Presiune pe pretul gazelor

De parca nu era de ajuns deprecierea accentuata a cursului monedei nationale, iata ca "stapanii" gazelor se dau de ceasul mortii cerand imperativ majorarea preturilor. Macar cu 10 procente, daca nu se poate cu saltul la 70 de procente. O tactica abila. Aceleasi tertipuri. Mentinerea tarifelor actuale ar aduce distribuitorilor pierderi de 1,5 milioane de lei pe zi. Este drept ca pierderea nu prea este justificata. Dar ce mai conteaza acest lucru, cand distribuitorii si-au pus in cap sa ne umfle facturile? "Revendicarea Distrigaz Sud este sa-si poata acoperi costurile de achizitie a gazului, care sa se reflecte in tarife. Este o pierdere ca preturile nu au crescut la 1 ianuarie, iar noi ne platim facturile, spre deosebire de alti clienti. Speram sa creasca in primul trimestru. Cu cat asteptam mai mult sa se realizeze cresterea, cu atat ea va fi mai mare", a declarat ieri presedintele Consiliului de Administratie al Distrigaz Sud, Jean Francois Carierre. Mai mult, cei de la Distrigaz Sud ameninta si cu o actiune in contencios. Asta ca arsenalul de atac sa fie complet.
Au dreptate distribuitorii sa preseze pe majorarea tarifelor? Daca ne raportam la devalorizarea monedei nationale si a pretului gazelor din import, putem spune ca da. Aceasta doar la prima vedere, deoarece gazele din import au o pondere de aproximativ 40 la suta din totalul consumului, restul provine din resursele interne, gaze ale caror preturi se afla sub cele achizitionate din exterior. Deci s-ar putea vorbi despre o compensare. Dar acest lucru pare sa nu conteze. De altfel, cei doi mari distribuitori de gaze de pe piata locala, Distrigaz Sud, controlat de grupul Gaz de France, si E.ON Gaz Romania, au apreciat la finele anului trecut ca pretul gazelor pentru populatie ar trebui sa creasca in 2008, ca urmare a majorarii tarifelor gazelor din import si a "angajamentelor Romaniei de a se alinia la preturile din blocul comunitar". Din nou, aceeasi placa. Uniunea Europeana impune Romaniei preturi similare celor din spatiul unde am aderat. Aici distribuitorii chiar intrec masura. A trebuit sa treaca ani ca, in sfarsit, guvernul sa recunoasca faptul ca acea asa-zisa impunere a UE este o gogorita. Iata ce gasim postat pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor: "In privinta pretului gazelor naturale din productia interna, in Tratatul de Aderare a Romaniei la UE nu este inclus niciun angajament pentru alinierea acestuia la pretul gazelor din import, Tratat care include exclusiv angajamentul privind aplicarea acquis-ului comunitar". Interesant. Mai departe, reprezentantii aceluiasi minister sustin ca in Romania pretul gazelor naturale pentru consumatori atat industriali, cat si casnici, este la nivelul altor state membre, chiar comparabil cu state al caror consum se bazeaza in procent de 85-90 pe importuri". In conditiile in care Romania isi asigura 60 la suta din consum din productia interna rezulta ca pretul gazelor este mai ridicat.
Mai degraba cererile distribuitorilor, de scumpire a gazelor, au alte motive, si anume transferarea efortului financiar destinat modernizarii retelei, asa cum s-a stabilit prin contractul de privatizare, in facturi.
Şi, pana la urma, sa spunem lucrurilor pe nume, aceasta strategie de motivare a deciziilor de scumpiri a fost preluata tocmai de la statul roman. Acum avem dovada ca, prin Tratatul de aderare, Romania nu are nicio obligatie de a majora pretul gazelor la nivelul celor de import. Este un lucru certificat acum de Guvernul Romaniei. Problema care apare insa este ca tot acest Guvern a mintit punand aceeasi placa pe care o pun acum distribuitorii. In anul 2006, intr-o Nota de fundamentare a unui Proiect de Hotarare de Guvern se preciza clar ca statul roman s-a angajat fata de organismele internationale si UE sa majoreze treptat pretul productiei interne de gaze naturale, in fiecare an cu 25 dolari/1000 mc, astfel incat, la data aderarii, tariful sa ajunga la paritate cu pretul de import. Cand a spus guvernul adevarul? La finele lui 2006, cand argumenta scumpirea gazelor prin "angajamentele asumate" fata de UE sau acum, cand neaga existenta unei impuneri, alta decat acoperirea costurilor de productie la gazele din productia interna? Ce repede se schimba placa, in functie de interes. Consumatorii nici nu mai conteaza. Ei sunt obligati doar sa plateasca. Din ce in ce mai mult.

---

Despre autor: