Proza Juliei Kristeva pe care Cotidianul v-o ofera miercuri are cel putin doua niveluri de lectura: poate fi citita si ca roman politist, si ca fabula moderna.

Romanele Kristevei, printre care se numara „Batrinul si lupii", cel pe care vi-l aduce Colectia „Literatura", „Crima in Bizant" si „Posesiuni", sint adesea scrieri alegorice pigmentate insa din plin cu elemente ce tin de biografia autoarei. „Batrinul si lupii" poate fi citit si ca o fabula moderna, dar si ca roman politist. In timp ce lucrarea are la suprafata un fir narativ ce intretine suspansul, teoriile care au facut-o celebra pe Kristeva sint expuse undeva in fundal. Personajele se dezvolta prin metode ce tin mai degraba de psihanaliza decit de literatura.

O haita de lupi ajunge sa stapineasca Santa Barbara. Vecinatatea cu animalele salbatice ii transforma si pe oameni. Acestia devin cumpliti la vedere, dezvoltind instincte criminale. Ajung sa fie bestiali, aroganti si insetati de singe. Singurul personaj care ramine neatins de aceasta teribila maladie este Batrinul, care incearca sa pastreze intacta macar o urma de umanitate in nebunia din jur. El este insa asasinat. Jurnalista Stephanie Delacour, personaj ce apare si in romanul „Posesiuni" si este cu usurinta detectat drept un alter ego al autoarei, incepe o investigatie demna de Sherlock Holmes in incercarea de a descoperi criminalul.

Pe masura ce ancheta se desfasoara, jurnalista analizeaza metamorfoza unei lumi ce pina nu demult fusese una liberala si democratica. Peste noapte, incep sa apara mugurii intunecati ai regimurilor dictatoriale, iar societatea devine terenul de joaca al celor puternici care se hranesc cu durerea semenilor lor mai slabi. Este lumea masculilor alfa, dominatori si cruzi. Din carte politista, romanul se transforma acum intr-o adevarata radiografie a lumii in care traim.

Pornind de la proverbul „lupul isi schimba parul, dar naravul ba", autoarea face o asociere a mentalitatii de haita a lupilor cu cele dupa care se conduc societatile umane. Haita il va devora pe lupul ranit, asa cum oamenii il distrug pe cel mai slab membru al comunitatii. Valorile umane stramosesti reprezentate de Batrin sint din ce in ce mai putin reprezentative pentru „lupii tineri".

Acestia isi doresc de fapt sa se descotoroseasca de omul cu principii si morala ca de o oglinda care ii arata in toata hidosenia. In ciuda poleielii de civilizatie, oamenii sint la fel de barbari ca animalele din jungla. Societatea este prezentata de Kristeva in metafore vinatoresti. Lumea este strict impartita in vinator si vinat, in prada si in pradator.