Evolutia speciei umane, societatea patriarhala, diferenta dintre rase. Pina si cele mai luminate minti admit ca si-au schimbat parerea in anumite privinte de-a lungul timpului.

Cimpanzeii se aseamana in proportie de 98,5% cu oamenii
Foto: Reuters „Ce v-a facut de-a lungul timpului sa va schimbati parerea? Si de ce?". Cu aceasta intrebare a intimpinat publicatia edge.org, la inceputul acestui an, 165 dintre cele mai luminate minti ale lumii contemporane. A dat curs provocarii o pleiada de nume grele, de la actorul Alan Alda pina la interpreta folk Joan Baez sau la pionierul Google, Chris Dibona, insa cele mai pretioase reflectii asupra revelatiilor avute au venit din partea vizionarilor din domeniul tehnologiei, care au zabovit putin asupra perceptiilor originale cu care au defilat de-a lungul vietii. Cotidianul va prezinta cele mai profunde, mai umile si mai fascinante confesiuni si anecdote ale intelectualilor care au avut curajul sa admita ca o rotire mentala de 180 de grade nu este nicidecum rusinoasa. Poate fi chiar sanatoasa, mai ales atunci cind este cladita si inspirata de fapte precise, cernuta de experienta personala, impanata cu mister si chiar cu putina revelatie divina.

Care a fost punctul de cotitura in evolutia umana?, se intreaba antropologul britanic Richard Wrangham, care putea sa bage mina in foc pina mai deunazi ca originile umane erau date de consumul de carne. Profesor la Harvard in acest moment, unde studiaza comportamentul primatelor si evolutia umana, Wrangham este pregatit sa-si puna cenusa in cap: „Intreaga idee a consumului de carne care a lansat umanitatea a fost o credinta de capatii decenii de-a rindul pentru evolutionisti, adusa in discutie inca inainte de nasterea lui Darwin". Antropologul insular s-a convins insa ca momentul zero l-a constituit gatitul: „A fost pasul decisiv care a transformat maimuta in om. Mincarea gatita este caracteristica distinctiva pentru dieta umana. Nu doar ca face mincarea mai sigura si mai usor de mincat, dar ne ofera si o cantitate de energie mult mai mare decit o dieta cruda, suprimind nevoia de a ingera prinzuri gigantice. Gatitul inmoaie alimentele, transformind mincatul intr-o activitate rapida, care ne pune astfel mai mult timp liber la dispozitie".

Helena Cronin a descoperit ca printre barbati
exista „mai multi halterofili, dar mai multi nobelizati" Sportul si fratiile sint cel mai pur mod american de celebrare a stupiditatii, obisnuia sa creada Jonathan Haidt, psiholog in cadrul Universitatii din <?xml:namespace prefix = st1 ns = "urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" />Virginia. „Tribalism primitiv, asa inclinam sa le consider. Ritualuri de initiere, alcool, sporturi, sexism si caciuli de baseball transformau baieti decenti in timpiti in toata regula, asa ca am interzis fratiile si orice sport de echipa la universitate." Intre timp, Haidt si-a dat seama de greseala: „Aveam o privire prea individualista asupra societatii umane. Incepusem sa vad societatea nu doar ca pe niste cimpanzei cu existente simbolice, ci si ca pe niste albine fara stup. Cind, in ultimii 200 de ani, s-a facut tranzitia dinspre comunitati restrinse inspre societati libere si mobile, am scapat de granite adesea opresive, insa ne-am trezit intr-o lume atit de libera incit i-a facut pe multi dintre noi sa tinjeasca in cautare de conectivitate, scop si sens. Am inceput sa ma gindesc la numeroasele modalitati prin care mai ales cei tineri lupta cu izolarea. Sporturile de echipa, fraternitatile sau chiar serviciul militar au capatat mai mult sens pentru mine". Exista diferente genetice intre diversele rase umane? Multa vreme un mister pentru Mark Pagel, evolutionist in cadrul Universitatii Reading, Marea Britanie, intrebarea si-a gasit raspunsul o data cu confesiunea facuta pentru edge.org. „Studiile genomice moderne indica o imagine surprinzatoare, irezistibila si diferita a diversitatii genetice umane. Sintem in proportie de 99,5% similari din punct de vedere genetic. Spre comparatie, ne asemanam in proportie de 98,5% cu cimpanzeii, cei mai apropiati oamenilor pe scara evolutiei", marturiseste britanicul. Ne place sau nu, exista multe diferente genetice, care fac un grup sa fie mai bun decit altul atunci cind e nevoie sa raspunda unor anumite probleme de mediu. In nici un caz nu se poate insa spune ca un grup este in general „superior" altuia, avertizeaza Pagel: „Sintem, totusi, avertizati ca trebuie sa fim pregatiti sa discutam diferentele genetice care exista intre oameni".

Mincarea gatita a fost
momentul zero al evolutiei umane Tot legat de specia umana, Steven Pinker, psiholog la Universitatea Harvard, darima crezul potrivit caruia aceasta a incetat sa mai evolueze de la revolutia agricola incoace. „Noile rezultate stiintifice arata ca sute de gene, aproximativ 10% din totalul genomului uman, au fost supuse unei selectii recente riguroase, selectie care pare ca s-a accelerat in ultimele milenii. Daca aceste rezultate stau in picioare, psihologia evolutionista trebuie sa reconsidere afirmatia ca evolutia biologica s-ar fi incheiat acum 50.000 de ani", spune Pinker. Helena Cronin, filosof la London School of Economics, isi indreapta atentia asupra dilemei succesului masculin in raport cu cel repurtat de femei. Primii se aleg mereu in viata cu cele mai bune pozitii si premii, ca-i vorba de sefia statelor sau de distinctii Nobel. Dincolo de talentele, gusturile si temperamentele native, Cronin a mai observat ca femeile se concentreaza in jurul unor evidente statistice, in timp ce barbatii sint mai des reprezentati la ambele extreme ale spectrului normalitatii. „Cind ma gindesc la asta vreau sa spun «mai multi halterofili, dar mai multi nobelizati». Din pacate, aceasta nu este perspectiva in dezbaterile actuale, mai ales atunci cind vorbim de politica", se plinge Cronin.

Pina si perceptia asupra schimbatului unei pareri a suferit modificari pentru Daniel Gilbert, psiholog la Harvard. Un studiu intreprins de acesta arata ca oamenii sint mai satisfacuti atunci cind iau decizii irevocabile decit atunci cind aleg solutii care pot fi intoarse din drum. Pe baza acestor date si-a cerut partenera de viata de nevasta: „S-a dovedit ca datele studiului erau corecte pentru ca imi iubesc mai mult sotia decit imi iubeam prietena".

Alte minti stralucite care s-au rasucit cu 180 de grade, pe www.cotidianul.ro/select