Cele mai multe amenzi au fost date anul trecut de Garda Financiara pentru nerespectarea regimului caselor de marcat. Efectul: legislatia s-a inasprit.

Cele mai multe amenzi date anul trecut de Garda Financiara, liderul detasat al amenzilor date de Ministerul Finantelor, s-au legat de nerespectarea regimului caselor de marcat, arata Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

In primele zece luni ale anului trecut, Garda Financiara a dat amenzi de 268,2 milioane de lei, de cele mai multe ori pentru nerespectarea regimului caselor de marcat. Urmatoarele nereguli pentru care Garda a dat amenzi au fost nerespectarea legii contabilitatii si abia apoi a Codului de procedura fiscala. Per total, in perioada amintita, institutiile de control din subordinea ANAF au dat amenzi de 319 milioane de lei.

Asadar, casele de marcat ramin, de departe, principala sursa de venituri pentru completarea remuneratiilor functionarilor Ministerului Finantelor. Asta pentru ca, potrivit legii, sporurile salariale pentru angajatii Fiscului se constituie din fondul de amenzi aplicate. Cel mai probabil, anul acesta, volumul amenzilor pentru nerespectarea legislatiei privind casele de marcat va fi mai mare, pentru ca regimul acestora s-a inasprit considerabil incepind din ultima parte a anului trecut. Astfel, prin controversata Ordonanta nr. 47/2007, cea care a urmarit introducerea semnaturii obligatorii a unui consultant fiscal pe declaratia anuala de profit, a fost extinsa obligatia utilizarii casei de marcat. Cu anumite exceptii, toate firmele care vind produse persoanelor fizice trebuie sa detina o casa de marcat si sa emita bon fiscal.

Sub noua legislatie nu mai sint scutite de emiterea bonului fiscal comertul cu bunuri de folosinta indelungata si nici cele pentru care nu se incaseaza integral pretul in momentul livrarii. Pe de alta parte, firmele sint obligate sa inregistreze banii personali cu care intra pe usa firmei angajatii sau administratorul unitatii intr-un registru special.

Nu este obligatorie, potrivit legii, folosirea casei de marcat pentru activitatile desfasurate ca profesii libere, sub toate formele de organizare, care nu implica crearea unei societati comerciale si nici serviciile de instalatii, reparatii si de intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului. Mai fac exceptie comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete sau in tirguri, livrarile de bunuri prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto cu plata prin automate si jocurile de noroc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau de monede. Tot la exceptii este trecuta si vinzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati. De asemenea, nu se foloseste bon fiscal in serviciile financiare, cu exceptia schimbului valutar facut in afara unei banci sau a unui automat de schimb.

Nu se elibereaza bon fiscal nici pentru vinzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult. De asemenea, nu este nevoie de casa de marcat pentru comertul prin comis-voiajori si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de firme de catering, pe baza de comanda.

Pentru ca bonul fiscal sa fie in concordanta cu legea curenta trebuie sa cuprinda cel putin denumirea, adresa si Codul fiscal ale agentului economic emitent, logotipul si seria aparatului, numarul de ordine, data si ora emiterii, denumirea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cantitatile, preturile unitare, valoarea, cotele de Taxa pe Valoarea Adaugata, valoarea totala, valoarea TVA separata si alte taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a Taxei pe Valoarea Adaugata. Potrivit ordonantei citate, aflata acum la Camera Deputatilor pentru adoptarea finala, neregulile privind casele de marcat fiscale se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 de lei.