Arhiva SIPA, bomba cu noroi contra magistratilor

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecatorul Lidia Barbulescu (foto), a solicitat Ministerului Justitiei, in sedinta de joi, sa predea CSM arhiva SIPA, fostul serviciu secret al ministerului. Legalitatea si oportunitatea acestui demers sint contestate de catre organizatia SoJust, pe motiv ca majoritatea documentelor din arhiva SIPA sint note informative nesemnate, care ar putea compromite orice magistrat din Romania.

Presedintele CSM si-a motivat solicitarea prin faptul ca in arhiva Serviciului Intern de Protectie Anticoruptie (SIPA) - serviciu desfiintat in mandatul Monicai Macovei - s-ar regasi documente despre traseul profesional al magistratilor, iar CSM este singura institutie care gestioneaza formarea lor profesionala. Unii membri ai CSM s-au aratat sceptici fata de un astfel de demers. Ei au citat, in acest sens, declaratii ale judecatorului Cristi Danilet, care a fost insarcinat de Monica Macovei, in 2006, impreuna cu seful de atunci al Corpului de Control al ministerului, procurorul Paul Dumitriu, sa studieze si sa inventarieze documentele din arhiva SIPA.

Danilet declara anul trecut ca majoritatea documentelor sint note informative, nesemnate, de genul birfelor colportate pe holurile instantelor, informatii neverificate la vremea respectiva de ofiterii SIPA, care, in cazul in care ar deveni publice, ar fi in masura sa compromita imaginea oricarui magistrat din Romania.

Juristi citati de hotnews.ro sustin ca, potrivit legii, CSM nu poate detine informatii clasificate in custodie. CSM nu are atributii de Autoritate Desemnata de Securitate (ADS) - potrivit HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania; singurele institutii investite cu pastrarea si gestionarea acestui tip de date sint Ministerul Apararii, Ministerul Internelor, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, SPP si STS.

"SIPA, devenit DGPA, a fost un serviciu de informatii. Firesc mi se pare ca arhiva unui astfel de serviciu, care e desfiintat, sa ramina in gestionarea celorlalte servicii de informatii. Aceasta mai ales pentru ca SIPA a colectat informatii nu doar despre magistrati - care, legal, nu puteau fi strinse decit accidental -, ci si despre detinuti, angajati din ANP, probabil si din MJ, politie, avocati etc.", a declarat, pentru HotNews, presedintele organizatiei SoJust, judecatorul Adrian Neacsu.

In ultimele luni ale mandatului sau de ministru, Monica Macovei a intentionat sa ia o decizie in legatura cu arhiva DGPA, dupa desfiintarea acestui serviciu. "In urma analizarii citorva tipuri de inscrisuri, am realizat ca e necesar un inventar al tuturor notelor strinse, intrucit acestea erau dispuse cronologic si nu pe subiecte, vizau mai multe categorii de personal din sistemul juridic si faptele relatate erau de natura penala, disciplinara sau chiar etica. Unele dintre notele vazute, din 2001, purtau o rezolutie cum ca fusesera trimise la Parchet sau la minister", a declarat pentru Cotidianul judecatorul Cristi Danilet, care a intrat de doua ori in arhiva, la cererea Monicai Macovei.

Documentele din arhiva SIPA cuprind perioada 1992-2006. In anii 1992-1997 a functionat SIO (Serviciul Informativ Operativ), care avea de supravegheat doar Directia Generala a Penitenciarelor, nu si magistratii. Intre 1997 si 2004, SIO a fost transformat in SIPA (Serviciul Intern de Protectie Anticoruptie), iar din 2004 pina in 2006, cind a fost desfiintat, s-a numit DGPA (Directia Generala de Protectie Anticoruptie). Documentele aflate in arhiva sa nu ar fi veridice, sustin surse judiciare, intrucit ofiterii nu le-au verificat si nici nu au facut pe baza lor dosare de urmarire informativa a magistratilor. Aceleasi surse sustin ca multe din aceste note privesc strict viata personala a magistratilor, deci nu sint relevante pentru cariera lor profesionala.

---

Despre autor: