90 de ani de la rapirea tezaurului

In urma cu 90 de ani, Rusia Sovietica retinea oficial tezaurul Romaniei depus spre pastrare in timpul Primului Razboi Mondial.
Pe 13 ianuarie 1918 Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova lua hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: "Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana. Puterea sovietica isi asuma raspunderea de a pastra acest tezaur pe care il va preda in mainile poporului roman". Retinerea tezaurului la Moscova a fost provocata practic de demersurile de unire a Basarabiei cu Romania si crearea a Romaniei Mari, in acelasi an. Au urmat doua transe de restituiri partiale - una in 1935 si una in 1956 - insa cu aceste doua prilejuri au fost restituite doar operele de arta si artefactele arheologice. Au ramas in Rusia peste 90 de tone de aur si o impresionanta cantitate de documente, de o valoare inestimabila: arhiva Bancii Nationale a Romaniei si o parte din arhiva Academiei. Dupa disparitia URSS, Moscova a refuzat sa poarte discutii oficiale privind aceste elemente ale tezaurului Romaniei ramase in Rusia. In schimb, a fost creata o comisie bilaterala de istorici romani si rusi care s-a reunit o data pe an incepand cu 2004, dupa semnarea tratatului bilateral intre Romania si Rusia - comisie care prefera sa pastreze discretia asupra activitatii sale.
Restituiri partiale
Au existat doua transe de restituire partiala: in 1935, in contextul reluarii relatiilor diplomatice intre Moscova si Bucuresti, partea sovietica a restituit cateva documente de arhiva, hrisoave, documente vechi, planuri de mosii, acte de proprietate, titluri de renta si registre.
La 11 iunie 1956, N.S. Hrusciov a regizat un spectacol propagandistic, in ideea "trainicei prietenii romano-sovietice", Consiliul de Ministri al U.R.S.S. hotarand "sa transfere guvernului Republicii Populare Romane un bogat tezaur istoric". Valorile restituite reprezentau doar 33 kg de aur, 690 kg de argint, 1350 de picturi, gravuri si desene, dintre care 120 au fost tablourile originale ale lui Nicolae Grigorescu. Soarta celor peste 90 de tone de aur ramane in continuare o necunoscuta, oficialii rusi evitand sa vorbeasca despre acest subiect.
Comisie discreta
Prin Hotararea de Guvern numarul 880 din 3 iunie 2004 a fost infiintata "Comisia romano-rusa pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial". Presedintele Comisiei este istoricul Ioan Scurtu - fost consilier al presedintelui Iliescu, director al Institutului Nicolae Iorga. Activitatea de pana acum a acestei comisii este extrem de discreta si se vorbeste chiar de o conditie pusa de partea rusa de pastrare a acestei discretii pana la incheierea lucrarilor. Din comisie mai fac parte noua membri, directorul Directiei Drept International si Tratate din Ministerul de Externe, ca secretar roman al comisiei, si reprezentanti ai Bancii Nationale, Ministerului de Externe, Muzeului National de Arta, Secretariatului de Stat pentru Culte si profesori si istorici de la Universitatea Bucuresti, Universitatea Ovidius (Constanta) si Universitatea Valahia (Targoviste), la care se adauga 13 experti (istorici, cercetatori, muzeografi, arhivisti, experti in Drept international public si in Finante publice). Partea rusa a comisiei este condusa de academicianul Alexandr O. Ciubarian si are ca secretar pe istoricul Victor V. Ischenko.
Telegrama lui Lenin
Unirea Basarabiei cu Romania a declansat furia bolsevicilor de la Moscova. Lenin a ordonat confiscarea tezaurului romanesc pana in momentul in care Romani va fi eliberata de sub "regimul burghezo-mosieresc". V.I. Lenin, intr-o telegrama din 1918 catre Antonov-Ovseenko, transmitea : "Bogatele valori ale guvernului roman trebuie pastrate cu cea mai mare grija spre a fi predate in buna stare poporului roman dupa doborarea contrarevolutiei romane". Aceasta telegrama a fost folosita de Alexandru Barladeanu in cadrul negocierilor de restituire a tezaurului din 1956, spunand ca: "a sosit momentul pentru a se indeplini directiva lui Lenin ". La Banca Nationala a Romaniei sunt pastrate documentele care atesta faptul ca partea rusa a preluat intre decembrie 1916 si august 1917 valorile depozitate in BNR in timpul razboiului. Conform traditiei, acest dosar este transmis directorului care preia conducerea Bancii Nationale de catre predecesorul sau. Anul trecut, Mugur Isarescu i-a predat o copie a acestui dosar presedintelui Traian Basescu. La 90 de ani de la confiscarea Tezaurului, in cadrul unui posibil an al Marii Uniri ar putea fi publicat in facsimil continutul acestui Dosar Istoric. (G.D.)

---

Despre autor: