Ionita Valerica a recunoscut de frica

Am plecat pe urmele celor doi Ionita Valerica din cazul Norica Nicolai pentru a sta de vorba cu acestia in legatura cu incidentul din 1987. Nu l-am gasit decat pe cel din orasul Budesti. Adica pe cel care ar fi comis cu adevarat fapta pentru care a fost arestat tizul sau din Vasilati. Surpriza insa, Ionita Valerica din Budesti sustine ca nu a comis nici un furt, dar ca a recunoscut fapta din cauza batailor primite la Militie.
Ne-am deplasat pentru prima data la sediul Politiei din Budesti pentru a cauta o persoana din cele 9.000 cate locuiesc in acest oras. Seful de Post ne-a spus ca nu ii cunoaste pe toti cetatenii din localitate, iar numele Ionita Valerica nu ii spune nimic. El ne-a indrumat catre Evidenta Populatiei Calarasi, care nu mai depinde acum de MIRA, spunandu-ne ca nu ne poate ajuta. In cele din urma, din aproape in aproape l-am gasit pe deja "celebrul" Ionita Valerica, nascut pe 07.03.1960, fiu al lui Vasile si Hristina. Cetatean de etnie rroma. In prima faza, acesta ne-a declarat ca nu mai stie bine ce s-a intamplat atunci, dar ca isi aduce aminte cu exactitate ca nu a fost vinovat, insa a recunoscut fapta dupa ce a fost batut la Militie. "M-au luat militienii si m-au batut pana, de frica, am recunoscut. Numai ca cerealele pe care le-au gasit la socru-meu erau ale lui, nu erau aduse de mine. Ce am furat, am furat, recunosc. Dar atunci stiu ca am fost condamnat nevinovat", ne-a declarat Ionita Valerica. Acesta a tinut sa ne spuna ca a fost condamnat de mai multe ori si inainte si dupa 1989 (n.r. - cand s-a produs furtul de la silozul Budesti). "Am fost arestat si inainte si dupa 1987. De cate ori chiar nu mai stiu acum. Stiu ca atunci am fost condamnat nevinovat. Nu facusem nimic. Nu eu furasem", a explicat Ionita Valerica care a adaugat ca fiind in data de baze a Militiei, la orice furt din zona era ridicat si anchetat.
Intalnirea cu Norica
Cat despre intalnirea cu procuroarea Norica Clinci, in prezent Norica Nicolai, Ionita Valerica spune ca s-a aceasta s-a consumat in doua episoade, ambele linistite. "Nu m-a batut, nu a tipat la mine. Mi-a spus doar ca are de la Militie un dosar mare cu faptele. Ba ca am si recunoscut si am dat si o declaratie. Nu puteam sa ii spun ca am luat vina de teama bataii, ca ma bateau iara militienii cand ma intorceam in arest", a continuat el sirul destainuirilor.
Ionita isi aminteste, cu greu, ca a fost condamnat la trei ani de inchisoare, dar ca a avut si o "coada" de inca alte 6-7 luni.
Din termen, a executat "doar vreo doi ani" ca a scapat cu un decret de eliberare semnat de Ceausescu.
Nimic despre tizul sau
In ceea ce priveste o alta persoana care are acelasi nume cu al sau, Ionita Valerica sustine ca nu cunoaste asa ceva. "In zona nu mai e nimeni pe care sa il cheme ca pe mine", ne-a declarat Ionita. Cat despre arestarea celuilalt Ionita Valerica in locul sau chiar nu are "habar". Intrebat daca mai stie ceva despre procurorul Norica Clinci (Nicolai), Valerica spune ca nu stie mai nimic. Il lumineaza imediat sotia: "Ba e aia de care se zice cu tine la televizor. Eu asa am auzit".
Adevaratele probleme
Ionita Valerica a inceput apoi sa ne vorbeasca despre problemele actuale ale sale. Mai exact, cei doi soti se plang de faptul ca nimeni nu ii ajuta. Ca nu au ce manca si ca ingheata in casa de frig. Intrebati daca lucreaza undeva, daca au vreun venit, cei doi au dat din umeri. "Nu avem munca, avem copii, nepoti, familie grea. Unde sa mai muncim. Statul sa ne ajute", au oftat ei.
In final, Ionita Valerica tine sa ne spuna ca pe procurorii care l-au tot condamnat "i-ar strange de gat, cu propriile maini, chiar daca ar fi nevoie sa merga din nou la puscarie". (Mihnea TALAU)
Parchetul dinainte de 1989
Mai multi procurori care au activat inainte de 1989 sustin ca prerorgativele Procuraturii erau destul de limitate si ca Militia era cea care efectua actele de urmarire penala. Conform acestora, in dosare cu infractiuni mici, de furt din avutul obstesc, asa cum este cazul Noricai Nicolai, doar Militia era cea care lua declaratii dupa identificarea faptuitorului.
Dupa terminarea anchetei, tot Militia facea propunere de solutie, cum se actioneaza procedural si astazi: inceperea urmaririi penale sau neinceperea urmaririi penale. Conform normelor procesual penale comuniste, procurorul nu avea cunostinta de ce facea Militia ca organ de cercetare penala in dosarele in care Procuratura nu avea decat rolul decorativ de supraveghetor al urmariri penale. Aceasta tehnica de ancheta militieneasca a supravietuit in sectiile de politie si astazi, in pofida faptului ca normele de procedura penala au fost armonizate cu cele din UE. Au ramas de pomina multe cazuri de erori comise si dupa 1990 de politisti in identificarea unor faptuitori si in cercetarea acestora.
In aceste conditii, strict stabilite de procedura penala comunista, procurorul Norica Nicolai s-a conformat veridicitatii datelor culese si consemnate ca atare de politistii imputernici sa efectueze urmarirea penala. Posibilele erori ale militienilor-anchetatori, sustin magistratii contactati de ZIUA, odata trecute de procurorul care supraveghea doar mersul procedurii procesual penale, trebuiau a fi descoperite si inlaturate de judecatorii instantei care aveau obligatia profesioanala sa cenzureze actele dubioase de urmarire penala, efectuate de Militie in astfel de dosare cu mici furturi din avutul obstesc. Ceea ce nu s-a intamplat la instanta de fond din cazul Ionita Valerica. In acest context, sursele judiciare contactate de ziarul nostru sustin ca in mod normal trebuiau sanctionati judecatorii instantei de fond care au acceptat erorile sau falsurile de identitate furnizate de politisti. (Silviu ALUPEI)
Daca ar fi gresit, ar fi fost exclusa din magistratura
Sursele judiciare ne-au explicat ca daca procurorul supraveghetor de dosar Norica Nicolai (foto) ar fi avut cu adevarat culpa in acea cauza, aceasta ar fi fost imediat sanctionata disciplinar prin excludere din magistratura.
In plus, data fiind severitatea regimului comunist impotriva unor astfel de situatii, precum cea a celor doi "Ionita" si scaparea adevaratului fapturitor care a furat statul socialist, conducerea oricarei procuraturi era obligata sa faca sesizarea penala impotriva procurorului descoperit cu astfel de abateri profesionale. Or, aceste sanctiuni - cea disciplinara si cea penala - nu s-au produs, semn ca ancheta interna a inspectorului-procuror de la Parchetul Judetean Calarasi, Vitalie Zvincu, s-a finalizat doar cu un simplu avertisment pentru ca - se stia in epoca - cineva trebuia pedepsit intr-un fel.
Si reactia procurorului supraveghetor de caz Norica Nicolai, care a corectat numele real al celei de-a doua persoane bagata la apa de militieni, are o explicatie procedurala. Asa ar proceda si astazi orice procuror indus in eroare de catre organul de cercetare penala (politia). Numai ca toata operatiunea Politiei s-ar lasa cu un scandal monstru, cu procese la CEDO si cu daune platite de stat. Iar judecatorii instantelor, astfel sesizati asupra acestui tip de eroare de identitate, daca ar inchide ochii, ar putea fi acuzati de abateri profesionale grave. (Silviu ALUPEI)
Gusa, amenintat cu proces
Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara (foto) , a anuntat, ieri, ca il va actiona in judecata pe liderul PIN Cozmin Gusa, pentru ca i-a afectat imaginea prin declaratiile grave si calomnioase, potrivit carora ar fi cercetat penal de DNA. "Cozmin Gusa a afirmat ca Norica Nicolai are legaturi de afaceri cu oameni anchetati de DNA sau deja trimisi in judecata - grupul de afaceri Tender, d-l Patriciu si grupul Banca Transilvania, cu d-l Marius Nicoara, toti trei anchetati de DNA", a aratat Nicoara. El a precizat ca a primit acte de la Cornel Nicolai, sotul Noricai Nicolai, cu "dovezile zdrobitoare" la adresa sa furnizate de Gusa, in fapt fiind vorba despre o firma pe care a vandut-o in anul 1992 si care, in timp, a ajuns sa fie cumparata de "un fel de administrator al lui Dinu Patriciu". "Nu are legatura cu mine. Nici o tranzactie nu am avut cu Dinu Patriciu", a explicat Nicoara. El a anuntat ca va trimite astazi o cerere procurorului-sef al DNA, Daniel Morar, solicitand sa fie informat daca impotriva lui s-a dispus inceperea cercetarii penale. (R.I.P.)
Legea comunista din 1991
In ceea ce priveste cea de-a doua fapta care i se imputa Noricai Nicolai, cea din 1991, trebuie spus ca, la acea data, era cat se poate de legal ca un procuror sa reprezinte in instanta o persoana. Asta intrucat, in 1991, atunci cand Nicolai a utilizat acea procura in dosarul de infiere la care face trimitere mapa profesionala, nu exista Legea 92/1992 pentru organizarea si functionarea activitatii magistratilor.
Aceasta lege postdecembrista s-a vrut o corectare a vechii legislatii comuniste de functionare a magistraturii. In vechea legea nu se prevedea nimic, sub aspectul interdictiilor sau sanctionarii disciplinare pentru situatiile in care un procuror, de pilda, voia sa reprezinte pe cineva intr-un litigiu cu o procura eliberata de notar. "Acuzatiile lansate de Traian Basescu, in contextul vechii legislatii comuniste ce era in vigoare in anul 1991, sunt nefondate", sustine avocatul Victor Gafiuc, contactati de ZIUA. (Silviu ALUPEI)

---

Despre autor: