Decizii NATO la Bucuresti

Extinderea NATO, situatia din Afganistan si Kosovo, evolutia Fortei de raspuns a NATO, revenirea Frantei in structura militara integrata, sunt numai cateva dintre temele majore care vor fi abordate la summit-ul Aliantei de la Bucuresti, informeaza Mediafax. Croatia, Macedonia si Albania aspira la statutul de tari membre NATO si au cele mai multe sanse de a deveni eligibile la summitul de la Bucuresti. In declaratia publicata din noiembrie 2006, la incheierea summitului de la Riga, liderii statelor NATO afirmau ferm ca: "la viitorul nostru summit, in 2008, Alianta intentioneaza sa lanseze noi invitatii pentru tari care indeplinesc normele, bazate pe performanta, ale NATO si care sunt capabile sa participe la asigurarea securitatii si stabilitatii euroatlantice".
Dezacorduri
Statele Unite agreeaza ideea primirii in grup a celor trei state. In aprilie 2007, presedintele George W. Bush a promulgat chiar o lege care autorizeaza acordarea de asistenta catre Albania, Croatia, Macedonia, dar si Ucraina si Georgia. Casa Alba a anuntat ca actul normativ faciliteaza admiterea de noi state in cadrul NATO. Astfel, legea, promulgata de catre Bush, "reafirma sustinerea in vederea continuarii extinderii Aliantei Nord-Atlantice". Mai mult, textul promulgat autorizeaza, pentru anul fiscal 2008, adoptarea unor credite pentru anumite programe de asistenta militara in favoarea acestor tari. Entuziasmul american nu este insa impartasit de toti aliatii europeni. Atena, de pilda, a anuntat ca va bloca aderarea Macedoniei la Alianta Nord-Atlantica, cu ocazia summitului NATO din aprilie, daca fosta republica iugoslava nu va rezolva problema denumirii, numele acestei tari constituind o problema de politica externa sensibila in Grecia.
Interventie in Kosovo
NATO conduce KFOR, forta responsabila cu mentinerea pacii in Kosovo, formata de 16.500 de soldati, din 38 de tari. Populatia majoritar albaneza din Kosovo intentioneaza sa isi proclame unilateral independenta de Serbia in cateva saptamani, existand posibilitatea ca Uniunea Europeana, Statele Unite si alte tari sa recunoasca noul stat. La 29 iunie 2007, Jaap de Hoop Scheffer a declarat ca NATO este un garant al pacii in provincia Kosovo. "Nimeni nu trebuie sa aiba iluzia ca situatia ar putea fi schimbata prin violenta". Secretarul general al NATO s-a declarat convins ca propunerea ca provincia Kosovo sa primeasca o independenta sub supraveghere internationala este "echilibrata si ferma" si a avertizat in privinta unei intarzieri a definirii statutului provinciei. Mai mult, el a subliniat ca principala problema a Balcanilor in acest moment este Kosovo.
Serbia a anuntat in decembrie ca va respinge orice oferta de aderare la Uniunea Europeana sau NATO daca aceste organizatii recunosc provincia separatista Kosovo ca stat independent. Parlamentul sarb a aprobat o rezolutie care precizeaza ca Serbia nu va semna nici un tratat care nu ii recunoaste integritatea teritoriala si suveranitatea sa asupra Kosovo. Rezolutia a fost sprijinita de presedintele Boris Tadici si premierul Voislav Kostunita, liderii celor mai mari doua partide din coalitia de centru-dreapta aflata la guvernare, precum si de radicalii ultranationalisti si de socialistii din opozitie. Daca trupele de mentinere a pacii din cadrul NATO nu reusesc sa protejeze minoritatea sarba din Kosovo, "armata sarba este pregatita", a declarat Tadici in Parlament.
Situatia din Afganistan
Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate din Afganistan (ISAF), aflata sub comandament NATO, reuneste aproximativ 40.000 de soldati straini, dintre care 26.000 sunt americani, si ajuta Guvernul lui Hamid Karzai sa combata o insurectie a talibanilor, alungati de la putere in 2001 de o coalitie condusa de Statele Unite. Anul 2007 a fost cel mai sangeros inregistrat in Afganistan de la inlaturarea regimului talibanilor, cu peste 140 de atentate sinucigase comise pana la jumatatea lunii decembrie si mai mult de 6.000 de victime. Pierderile s-au ridicat si in randurile celor 60.000 de militari straini, in principal americani, care sustin Guvernul lui Hamid Karzai si procesul de creare a fortelor armate ale acestuia. In 2007, au murit 220 de militari straini, majoritatea in operatiuni de lupta, fata de 191 de victime in 2006. In aceste conditii, Administratia americana si NATO au inceput deja o revizuire a intregii misiuni a fortelor internationale din Afganistan, atat in ceea ce priveste securitatea si combaterea terorismului, cat si consolidarea politica si dezvoltarea economica a tarii. (D.E.)

---

Despre autor: