Bomba terorista

Scandalul stenogramelor dintre un procuror si un terorist se poate tranforma intr-un Watergate romanesc. Este proba de foc a democratiei noastre. Daca va fi asa, avem sansa de a trece intr-o noua epoca. Daca nu, atunci o virtuala proba de foc se va transforma intr-un ghiveci. Sfarsind in genul Tigareta 1, Tigareta 2, Tigareta 3 si asa mai departe. Dar de ce sa pierdem sansa unei radiografii la sange a sistemului? De ce sa nu aiba societatea romaneasca privilegiul de a scoate in evidenta ceea ce este cu adevarat putred si de a-si opera propria tumoare maligna? Una dintre principalele chei ale bombei teroriste este identitatea "profesorului". A persoanei foarte sus-puse la care cei doi fac numeroase referiri in dialogurile lor, pana mai ieri de taina.
Pentru a sti cine este "profesorul", personajul cheie, cel care a regizat trocul cu libertatea lui Hayssam, condamnat de Justitia romana, in prima instanta, drept cel mai important terorist al tuturor timpurilor prins la Bucuresti si apoi volatilizat, este obligatoriu ca, la dispozitia opiniei publice - iar nu a unor anchetatori manipulabili - sa fie puse toate stenogramele inregistrate de SRI. Asa ca, domnule general Zamfir, in calitatea pe care o aveti de staroste al interceptarilor din Romania, faceti un gest de demnitate. Aparati Constitutia si legalitatea, devoaland, prin stenogramele pe care le aveti, un act de o gravitate extrema. Un atac la esenta statului de drept. O complicitate vinovata intre un mare terorist si un inalt personaj politic. In timp ce, de ochii lumii, Omar Hayssam era anchetat, in birourile parchetului, in legatura cu activitatile sale teroriste, pe sub masa, undeva in subsol, in penitenciar, acelasi procuror, respectiv Ciprian Nastasiu, conversa amical cu acelasi Omar Hayssam, negociind modul in care acesta urma sa fie eliberat. Si, atentie, nu in schimbul unor informatii cheie despre organizatii teroriste din Romania sau de-aiurea. Moneda eliberarii lui Hayssam era alta. Si anume furnizarea de informatii compromitatoare, reale sau imaginare, dar sub forma unor declaratii olografe despre adversarii politici ai celor aflati la putere. La puterea de la Cotroceni. Este un fapt in sine strigator la cer. Si, evident, chiar si in absenta grosului stenogramelor. Al doilea element cheie care trebuie avut in vedere este identitatea de ofiter acoperit a lui Ciprian Nastasiu. Aceasta "calitate" a sa este incompatibila cu statutul de procuror. Putem admite existenta unor ofiteri acoperiti in toate domeniile, mai putin insa acolo unde sunt exercitate puterile in stat. Sunt unii care accepta existenta ofiterilor acoperiti in presa. Dar presa este a patra putere in stat, neconsfintita ca atare prin Constitutie. Ce cauta insa un ofiter acoperit strecurat in interiorul puterii Justitiei, care trebuie sa ramana independenta? Insasi existenta lui Nastasiu ca ofiter acoperit in calitate de procuror este un atac la Constitutie. Alta data, voi detalia acest rationament.
S-a intamplat si un alt fapt fara precedent. Acelasi procuror, Ciprian Nastasiu, a batut intr-o zi, in cursul anului trecut, la poarta Ambasadei Statelor Unite de la Bucuresti. Si a cerut, nici mai mult nici mai putin, decat sa-i fie inlesnit un contact la Washington cu inalte oficialitati din zona Justitiei si serviciilor secrete. S-a intamplat dupa ce l-a evaporat pe Hayssam. Atentie, nu autoritatile statului au cerut acest contact. Ci pur si simplu un procuror. Care este ofiter acoperit. Cu musca pe caciula. Pentru ca, in plin razboi terorist, a pus in libertate un mare terorist. Si cu cine credeti ca s-a dus de mana Nastasiu la Washington? Senzational: cu generalul Ioan Talpes. Si ce or fi dezvaluit ei in Statele Unite? Probabil au incercat sa-i abureasca pe americani. In stil romanesc.
Va exploda oare bomba terorista? In capul lui Basescu? Sau in capul lui Talpes? Sau in capul amandurora?

---

Despre autor: