Consiliul Superior al Magistraturii a devenit o institutie care ne costa zeci de milioane de euro anual si care nu produce nimic in folosul justitiabililor. In ansamblu, desi instantele judecatoresti inregistreaza progrese vizibile de la an la an, in schimb la parchete se observa un declin accentuat, pe care CSM nu este capabil sa-l stavileasca. Maine la CSM se vor organiza alegeri pentru desemnarea viitoriilor presedinte si vicepresedinte, care vor carmui institutia in anul 2008. Noile alegeri nu promit insa nimic bun, intrucat CSM si-a dovedit ineficienta si nu si-a atins in fapt nici unul dintre scopurile pentru care a fost infiintat in 2004.
Favoritul Andries
In locul actualilor Anton Pandrea (presedinte) si Dan Nicolae Chiujdea (vicepresedinte) urmeaza sa fie alesi alti membri CSM, legea de functionare a institutiei permitand mandate de maxim un an. Pentru postul de presedinte - care a fost ocupat pana acum, rand pe rand, de judecatorii Dan Lupascu, Iulian Galca si Anton Pandrea, mai exista ca variante de candidatura urmatorii judecatori: Lidia Barbulescu, vicepresedinte al Inaltei Curti, Virgil Andries, de la Curtea de Apel Cluj, Angela Harastasan, de la Curtea de Apel Brasov, Florica Bejinaru, de la Tribunalul Mehedinti, Cristina Labus, de la Tribunalul Iasi si Alexandrina Radulescu, de la Judecatoria Cluj. Sansele cele mai mari le are Virgil Andries, de la Cluj, care este agreat de majoritatea colegilor si e cotat cu cea mai mare prestanta. Dar e posibil ca el sa renunte sa candideze din cauza unor probleme personale. Situatie care ar deschide calea Angelei Harastasan, judecator bine cotat profesional si care se anunta ca va candida. Insa, in CSM s-a facut mare caz in trecut ca a fost "macovista", iar ura acestui for contra fostului ministru a fost maxima, generand la un moment dat cea mai dura sanctiune - cea de excludere din Magistratura a judecatorului suprem Danut Cornoiu, cel care a jonglat dosarul casei parintilor Monicai Macovei. Daca nu era vorba despre Macovei in acest aranjament judiciar, niciodata CSM n-ar fi pedepsit un judecator suprem la o asemenea maniera. Daca resentimentele "anti-macoviste" s-au stins fata de Harastasan, si Andries nu va candida, atunci ea are toate sansele sa devina primul presedinte-femeie al CSM.
Prosibila revenire a lui Lupascu
Cat priveste pe ceilalti potentiali candidati: Lidia Barbulescu a anuntat ca nu va candida, cata vreme aceasta ar insemna sa se expuna unor atacuri in presa, dar mai ales sa renunte la postul de vicepresedinte al Inaltei Curti, care este superior din toate privintele celui de presedinte al CSM si, prin urmare mult mai atractiv.
Florica Bejinaru, desi este un bun judecator, nu va avea nici o sansa, intrucat ONG-urile pro-Macovei o vor "torpila" readucand in prim-plan scandalul colaborarii ei cu fosta Securitate, declansat de CNSAS. Iar CSM e satul de scandaluri. Cristina Labus este prea noua si s-a dovedit stearsa in activitatea CSM pentru a fi luata in calcul de colegi. Iar Alexandrina Radulescu este stiuta in tot targul pentru divortul sau cu nabadai. ZIUA a dezvaluit despre aceasta faptul ca in luna noiembrie 2007, Radulescu nu s-a abtinut sa voteze in CSM pentru promovarea in functie a colegei sale de la Judecatoria Cluj - Nicoleta Bulieris, magistrat care deloc intamplator ii solutionase favorabil dosarul de divort si primise spre rezolvare si dosarul ei de partaj.
Este posibila si o revenire in forta a autoritarului Dan Lupascu, chiar daca el a mai detinut anterior un mandat, cel din 2005. Legea prevede ca un membru al CSM poate candida la un mandat de un an, care nu poate fi "reinnoit". Termenul de "reinnoit" poate fi interpretat si prin aceea ca nu poti candida mandat dupa mandat, dar ca poti sa candidezi din nou dupa o intrerupere de cel putin un an. Aceasta varianta, care nu poate fi exclusa, va declansa insa un scandal de proportii mai ales din partea ONG-urilor pro-Macovei, care nu l-au menajat niciodata pe Lupascu.
Nimic bun la procurori
Pentru postul de vicepresedinte, care va reveni unui procuror conform traditiei, exista doar doua variante: Gratiana Isac, de la DIICOT din Parchetul General, si Bogdan Licu, de la Parchetul Capitalei. Licu ne-a declarat ieri, foarte ferm, ca este exclus sa candideze. De fapt, lui Bogdan Licu i s-au si facut unele "mizerii" vara trecuta pentru a fi convins sa renunte la astfel de "idei". Asa ca va ramane Isac, daca nu vor aparea surprize de ultim moment, adica sa fie convins Licu, pe ultima suta de metri, ca trebuie sa ia musai fata Gratianei. Insa Gratiana Isac nu are aptitudini de comunicare, s-a tinut mereu deoparte la decizii-cheie si a facut mereu front comun cu varfurile Parchetului General, fara sa manifeste pozitii critice. Astfel stand lucrurile, Sectia de procurori a CSM se anunta a fi un balast si in 2008 pentru credibilitatea si eficienta CSM.
Justitiabilul, bataie de joc
Revenind la activitatea CSM, remarcam ca in 2007 s-a atins apogeul bataii de joc fata de justitiabilii care au sesizat Consiliul pentru tragerea la raspundere disciplinara a unor procurori si judecatori.
Nu spunem neaparat ca reclamantii au avut cu totii dreptate, dar modul de solutionare a petitiilor formulate demonstreaza dispretul institutional fata de aceasta categorie de justitiabili. In loc sa le fie analizate acuzatiile, 99% din justitiabilii au fost tratati cu un raspuns sablon, care demontreaza ca nici macar nu le sunt citite petitiile. Astfel de raspunsuri (vezi facsimil) au fost inventate inca din 2005 de fosta inspectoare sefa de trista amintire, Valeria Dumitrache, si contin in final trei fraze tip care provoaca indignare generala: "CSM nu poate efectua acte de cercetare sau urmarire penala si nu poate acorda asistenta juridica. Nemultumirile dvs. legate de hotararile judecatoresti pronuntate nu pot fi valorificate decat in cadrul cailor de atac. In vederea identificarii posibilitatilor legale de solutionare a aspectelor sesizate este recomandabil sa consultati un avocat". Este evident ca nimeni nu s-a adresat la CSM pentru a cere sanctiuni penale sau asistenta juridica, ci dimpotriva sa se constate abaterile disciplinare. Cat priveste trimiterea la un avocat, ea reprezinta o insulta la adresa inteligentei justitiabililor. Mai mult, zeci de avocati ne-au sesizat ca pana si lor li s-au trimis asemenea raspunsuri atunci cand au avut ceva de sesizat. De altfel, pe anul 2007, CSM nu a dat decat cateva sanctiuni administrative simbolice, cele mai putine aplicate vreodata de cand functioneaza Justitia. In conditiile in care apetitul spre abuzuri ale unor magistrati, in special de la marile parchete, a atins cote alarmante.
Parchetele, lasate de capul lor
Sectia de procurori a CSM, condusa in 2007 de Dan Nicolae Chiujdea (foto), a demonstrat o indulgenta excesiva, daca nu chiar complicitate cu marile parchete, in special DNA.
Mai ales Comisia de Disciplina pentru procurori condusa de Cristian Deliorga a clasat din fasa toate dosarele cu abateri disciplinare ale procurorilor DNA. Pana si in cele unde lucurile erau pe deplin dovedite, ca cel al sefului Serviciului Tehnic (de interceptari) a DNA, procurorul Aristotel Popa, care a fost prins de Inspectia CSM cu 18 dosare ascunse si nepredate de peste noua luni, in unele intervenind chiar prescriptia. A frapat mai ales insusirea de catre CSM a raportului devastator al Inspectiei Judiciare efectuat la DNA, in care se consemnau grave abateri si sute de interceptari telefonice nejustificate, mai cu seama la sectia lui Tulus. Fara ca, inexplicabil, sa se ia vreo masura. O situatie similara s-a inregistrat si in cazul perchezitiei abuzive a DNA de la Curtea de Conturi (cea care isi programase un control asupra cheltuielilor facute de parchetul anticoruptie) si care potrivit legii nu se supune decat Parlamentului. Si aici procurorii din CSM au musamalizat cazul, reclamat chiar de sefii celor doua Camere ale Parlamentului. Indulgenta de neinteles a CSM a adus DNA in situatia ca acesta sa se plaseze deasupra legii si sa blocheze concursul pentru posturile de conducere de la parchete si instante, organizat de CSM in noiembrie 2007. ZIUA a publicat ieri sentinta definitiva a Inaltei Curti in acest caz, care a respins cererile de arestare formulate de procurorii DNA, si a demonstrat lipsa de probe din acest caz si fragilitatea acuzarii, fapt ce ridica ipoteza uneia dintre cele mai mari facaturi judiciare. Exista deja conturata banuiala legitima ca din cauza ca CSM a refuzat in noiembrie 2007 sa acorde grad profesional maxim la 69 de procurori DNA si 54 de la DIICOT, s-ar fi inventat acest dosar care sa compromita CSM. Astfel, dosarul initial cu interceptarea unor asa-zis hackeri care vorbeau despre cai de aranjare a examenelor, a fost declinat de DIICOT, la DNA, care a pus pe roate toata tarasenia.
Raportul UE va sanctiona regresul Justitiei
Raportul Comisiei Europene (CE) cu privire la Justitia din Romania, se anunta a fi extrem de dur. O eventuala clauza de salvgardare pe Justitie - fapt care ar putea duce la nerecunoasterea efectelor hotararilor judecatoresti in spatiul european - ar putea fi inclusa in raportul final, ce va fi publicat in luna iunie. Daca acest lucru se va intampla, va fi o catastrofa, iar raspunderea va pica mai ales pe cei care au numit la varful marilor parchete procurori incapabili sa faca dosare care sa reziste in instante. Data prezentarii raportului CE care va rezuma progresele sau regresele facute de Romania si de Bulgaria in lupta impotriva coruptiei si in reformarea Justitiei va fi fixata cel mai devreme saptamana viitoare. Conform Rador, documentul CE ar arata ca in Romania reforma nu numai ca nu a progresat, ci dimpotriva, a regresat. Agentia Nationala pentru Integritate nu este operationala, iar demisia de la sfarsitul anului trecut a fostului ministru Tudor Chiuariu a dat motive de ingrijorare serioasa. Monitorizarea poate continua trei ani dupa aderarea la UE, adica pana in 2010.
Atacul lui Macovei
Fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a afirmat luni intr-un interviu pentru Deutsche Welle ca i se pare neimportant cine va conduce CSM. "Mi se pare irelevant cine va fi presedinte si vicepresedinte al CSM pentru ca experienta mea de doi ani si jumatate arata ca aceasta institutie nu functioneaza decat ca o cooperativa de ascuns ilegalitati si care incalca legea in mod constant. Pot sa va dau ca exemplu decizia CSM de a nu aplica legea privind varsta de pensionare in privinta presedintelui Inaltei Curti de Casatie (n.red. - Nicolae Popa). Desi toti magistratii din 2005 se pensioneaza de la 68 de ani, CSM a decis sa nu aplice aceasta lege si sa-l lase pe presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa mai stea inca doi ani, pana la 70 de ani", a spus Macovei. Aceasta a conchis ca aceasta institutie nu va reforma Justitia, ci va opri orice reforma si ca o solutie de rezolvare a problemei ar fi "eliminarea votului secret, care ii face pe membrii CSM sa nu fie responsabili pentru nici o decizie pe care o iau.
Gafele magistratilor, ignorate
La peste trei ani de la acordarea independentei depline, CSM nu s-a preocupat sa introduca in sistemul de evaluare profesionala a magistratilor criterii elementare, precum cele privind achitarile imputabile procurorilor, si revizuirile sau casarile imputabile judecatorilor. Practic, prin lipsa acestor monitorizari, nu exista un inventar la nivel national al erorilor judiciare, pentru a se stabili eficienta reala a sistemului, dar nici la nivel individual. Astfel, la mapele profesionale ale magistratilor nu exista aceste evidente, iar la concursurile de promovare nu se poate face o departajare reala intre un magistrat profesionist si unul incompetent, toti avand, invariabil, aceleasi calificative. Pe de alta parte, CSM a excelat in 2007 la detasari si delegari, in vreme ce majoritatea promovarilor in functii de conducere s-au efectuat in lipsa unei competitii reale, pe principiul "omul si postul".