Fiecare contribuabil din Capitala ar trebui sa dea 40 de euro pentru evacuarea completa a nametilor.

Zapada cazuta in Bucuresti cintareste 7 milioanede tone Cele 100 de milioane de metri cubi de zapada care au paralizat Capitala intr-o singura noapte au provocat un adevarat razboi al nervilor intre cetatenii Capitalei si firmele de deszapezire. In timp ce firmele de salubrizare dau zapada de pe carosabil pe marginea drumului si pe masinile oamenilor, soferii o arunca din nou in strada pentru a putea iesi cu masinile. Mai grav, ghenele blocurilor au inceput sa dea pe afara din cauza ca zapada a blocat caile de acces la acestea. Nici ambulantele nu pot ajunge la pacienti, medicii fiind nevoiti sa care targile, sute de metri, pe jos. Motivul: firmele care se ocupa de deszapezire nu sint obligate sa curete stradutele si nici sa evacueze zapada din oras. Municipalitatea a refuzat ideea de a ridica toata zapada, anticipind sume imense, platite suplimentar fata de valoarea contractelor de deszapezire.

Daca bucurestenii vor sa scape de zapada ar trebui sa achite o nota de cel putin 100 de milioane de euro, potrivit lui Silviu Prigoana, patronul companiei de salubritate Rosal. „Ca sa scoata toata zapada din Bucuresti, municipalitatea ar trebui sa plateasca 100 de milioane de euro. In contractul incheiat de firma mea cu Primaria Sectorului 3 nu este prevazuta ridicarea zapezii, ci doar deszapezirea a 30% din strazi, in timp ce noi am deszapezit 80%", spune Prigoana.

Raportat la cantitatea de ninsoare cazuta in noaptea de miercuri spre joi, 100 de milioane de metri cubi, un metru cub de zapada transportat la iesirea din Bucuresti ar costa aproximativ un euro. Cantitatea echivaleaza cu aproximativ 7 milioane de tone, ceea ce se traduce intr-un cost de aproape 15 euro pe tona. O tona de zapada inseamna aproximativ 15 metri cubi de zapada proaspat cazuta sau pina la cinci metri cubi de zapada compactata. Astfel, fiecare dintre cei peste doua milioane de bucuresteni are o „cota" de 40 de metri cubi de zapada, care cintaresc aproape trei tone si a caror evacuare l-ar costa 40 de euro.

Ordinul de marime este confirmat si de transportatorii din domeniul constructiilor. Transportul costa un euro pe tona pentru fiecare kilometru, a estimat Dan Besciu, omul de afaceri ce detine firma de constructii Euroconstruct Trading ’98.

Pe de alta parte, Primaria Sectorului 4 achita firmei de salubrizare REBU 33,52 lei, adica aproape 10 euro, pentru un metru cub de zapada incarcat si transportat, potrivit viceprimarului sectorului 4, Radu Silaghi. „De cind a inceput iarna si pina in prezent am cheltuit 127.695 de lei, majoritatea banilor fiind cheltuiti in aceste zile", a declarat Radu Silaghi.

In sectorul 4, un plug care deszapezeste o ora incaseaza 60 de lei, iar o basculanta care imprastie nisip, 36,5 lei pe ora. Primaria Sectorului 3 achita 191 de lei pe ora pentru orice utilaj implicat in actiunea de deszapezire. „Firma actioneaza cu aproximativ 80 de utilaje. In plus, firmele de constructii din Bucuresti ne-au pus la dispozitie, gratis, 40 de camioane cu ajutorul carora sa ridicam zapada din marile intersectii", a declarat Liviu Negoita. Primaria Sectorului 6 cheltuieste intre 1 si 2 milioane de lei noi pe luna pentru deszapezire, operatiunea fiind efectuata de ADP Sector 6.

Viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu, spune ca va fi ridicata si varsata in lacuri doar zapada din intersectii si apoi de pe bulevardele principale. „Nu avem cum sa scoatem toata zapada din Bucuresti, este imposibil financiar, ar trebui ca primariile sa nu mai faca nici o investitie tot anul", a explicat Murgeanu. Acesta spune ca zapada se va topi treptat din cauza substantelor antiderapante.

Cealalta speranta a bucurestenilor o reprezinta vremea. Meteorologii au anuntat ca temperaturile vor creste. Azi si miine va ninge doar in nordul si in estul tarii. Temperaturile nu vor mai cobori sub minus 10 grade, iar ziua temperaturile se vor situa intre 0 si plus cinci grade Celsius. Totusi, in partea de sud a tarii vor fi ceata si polei. (Antoaneta Etves)

Ce se intimpla cu troienele in alte tari Danezii evacueaza zapada cu fermierii, ungurii doar daca este foarte mare, iar americanii, deloc.

Horváth László, reprezentantul firmei care se ocupa de curatirea zapezii in capitala ungara, a declarat pentru Cotidianul ca, atita timp cit nivelul zapezii nu depaseste 30-35 cm, ea nu este transportata din oras, ci e adunata la mijlocul carosabilului, impreuna cu zapada de pe trotuar, formindu-se astfel un coridor care sa permita accesul atit pentru automobile, cit si pentru pietoni. „Cind nivelul zapezii depaseste 30 cm, aceasta este strinsa manual, cu lopeti, in camioane de 2,5 tone si transportata pe malul Dunarii unde exista un loc special delimitat pentru aruncarea zapezii in fluviu. Ultima oara insa ne-am confruntat cu o astfel de situatie cu 4-5 ani in urma", spune Horváth. Reprezentantul firmei ungare ne-a mai spus ca lungimea arterelor principale din Budapesta este de 1.200 km, iar timpul necesar curatarii zapezii pe aceste artere, dupa ce ninsoarea a incetat, este de 8-9 ore. „Abia apoi putem curata si strazile laterale", a adaugat el.

Americanii au renuntat la ideea de a scoate troienele din orase dupa ce au invatat din experienta vecinilor canadieni. Acestia au inventat o masina care ridica zapada si o varsa la canalizare, insa costurile s-au dovedit mult prea mari pentru a continua practica. Prin urmare, in Statele Unite zapada se inlatura de pe carosabil in mod similar cu cel din Romania. Diferenta este insa ca, acolo unde exista pericolul formarii de „parapeti" de omat la marginea drumului, atit companiile de salubritate, cit si cetatenii - care au obligatia de a degaja trotuarul in fata casei - depoziteaza zapada la coltul strazii, in curba sau pe spatiul verde, pentru a evita formarea troienelor pe toata lungimea strazii. De asemenea, in cazul ninsorilor abundente se instituie zone „de urgenta" in care parcarea nu mai este permisa, in caz contrar urmind ca masinile sa fie ridicate. Aceasta masura duce la prevenirea situatiilor de tipul celor din Bucuresti, in care deszapezirea drumurilor duce la blocarea masinilor parcate pe margine si invers.

La Copenhaga, in schimb, primaria are un acord cu fermierii din zonele agricole limitrofe. Acestia participa cu plugurile lor la deszapezirea capitalei daneze, pentru ca autoritatile nu mentin in permanenta un numar atit de mare de utilaje pregatite de interventie ca acela necesar la ninsorile foarte abundente. Cit despre zapada, aceasta este incarcata si transportata atunci cind este nevoie in aceleasi zone agricole din apropierea metropolei. (Marius Cosmeanu, Oana Popescu)

Cum s-a circulat ieri in Capitala, pe www.cotidianul.ro/select