Preocupati de spirala fulminanta a pretului la petrol, el atingand deja recordul de 100 dolari barilul, analisti economici ai unor publicatii franceze apreciaza ca, la ora actuala, profitand de resursele lor de petrol - cele mai mari din lume -, tarile din zona Golfului continua cu succes sa-si aplice strategia economica ce le-a transformat in "actorii majori" ai economiei mondiale. Profiturile imense realizate in ultimii ani de pe urma petrolului, aceste state acoperind un sfert din cererea mondiala de petrol, au fost utilizate la finantarea unor megaproiecte imobiliare, dar si la achizitionarea de societati din afara granitelor. Asistam, in ultimii ani, la un fenomen ce a schimbat radical raportul de forte economic la nivel mondial. Preturile din ce in ce mai mari la petrol au umplut seifurile celor 6 membri ai Consiliului Cooperarii din Golf (Bahrein, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite). Ele au cunoscut, astfel, un boom economic fara precedent, construind pe teritoriile lor proiecte imobiliare care mai de care mai impozante, in timp ce avutiile lor in afara granitelor nu inceteaza sa se amplifice. Isi permit, releva "Les Dernieres Nouvelles d'Alsace", din moment ce poseda in continuare 40 la suta din rezervele mondiale de petrol. Potrivit unor statistici internationale, in perioada 2002-2006, tarile din Golf, cu o populatie de 35 milioane de locuitori, au obtinut din petrol intre 1.200 si 1.500 miliarde de dolari, profit imens ce le-a permis sa-si mareasca averea de peste hotare pana la mai bine de 1.000 de miliarde de dolari.Achizitii masive in strainatate"Spirala preturilor la petrol", recunostea economistul kuweitian Hajjaj Bukhdour, "a fost cea care a determinat o crestere considerabila a pozitiei tarilor din Golf in economia mondiala. Dar Abdelwahab Abou Dahesh, expert saudit in probleme petroliere, aprecia recent ca "importanta Consiliului Cooperarii din Golf (CCG) nu s-a datorat doar imenselor resurse petrolifere de care dispune. Influenta sa a fost multiplicata de investitiile masive in strainatate si de achizitiile la scara larga in SUA si Asia"; Gratie petrolului, PIB-ul celor sase state membre ale CCG a crescut in ultimii cativa ani cu cate 7 la suta anual, iar aceasta tendinta continua. Toate aceste bogatii nu au putut fi absorbite, insa, doar in regiune, ele fiind lansate in achizitii masive in exterior. Cateva exemple: DPWorld, proprietate a Dubai, a devenit in 2006 un operator portuar mondial, achizitionand compania Britanique Peninsular and Oriental Steam Navigation (P&O) contra a nici mai mult, nici mai putin de 6,9 miliarde dolari. Societatea de investitii a emiratului are, de asemenea, actiuni la EADS (3,12 la suta), iar operatorul sau bursier Borse Dubai este prezent in capitalul Nasdaq (19,99 la suta) si in cel al Bursei din Londra (28 la suta). Qatarul, bogat in gaze naturale, a achizitionat si el 20 la suta la Bursa din Londra. Gigantul petrochimic saudit SABIC si-a adjudecat si el, contra a 11,6 miliarde de dolari, societatea americana GE Plastics. Iar acestea sunt doar cateva exemple mai importante de achizitii ale membrilor CCG in strainatate, cu precadere in Occident. "Les Dernieres Nouvelles d'Alsace" atrage atentia ca cifre oficiale complete privind avutiile CCG in strainatate nu sunt cunoscute. FMI si Institutul finantelor internationale au oferit unele date conform carora ele ar depasi 1.000 miliarde de dolari, iar pentru 2007 sunt prevazute investitii de alte 60-100 milioane de dolari, echivalentul incasarilor din exportul de petrol de dinaintea exploziei preturilor, in 2002.