Ultima luna a anului a adus si cel mai mic nivel al intrarilor de valuta din 2007, fapt ce a redus rezervele valutare cu 134 de milioane de euro. Scaderea a fost rezultatul iesirilor de capital superioare intrarilor. Astfel, in ultima luna a anului au intrat 268 de milioane de euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale si au iesit 402 milioane de euro, reprezentand plata datoriei externe, plati catre Comisia Europeana si modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale.
In anul 2008, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Economiei si Finantelor insumeaza 1.837,45 milioane euro.
Inflatia si deficitul extern, principalele riscuri
Nivelul ridicat al rezervelor internationale ale tarii este cel mai important aspect pozitiv al economiei romanesti la inceputul acestui an, dat fiind ca ele depasesc echivalentul a sase luni de importuri aferente anului 2007, in conditiile in care si acoperirea a trei luni este considerata, in general, un nivel absolut acceptabil.
Anul 2008 se anunta, insa, dificil pentru economia tarii in ansamblul ei, cele mai mari amenintari venind de la inflatie, indicator care ar urma sa conduca la randul sau la majorarea dobanzilor, cu consecinte greu de evaluat asupra pietei imobiliare, un alt "calcai al lui Ahile" al economiei. Aceasta deoarece multi romani care au luat deja credite imobiliare s-ar putea vedea in situatia de a nu-si putea plati ipotecile si, implicit de a-si pierde bunurile achizitionate pe credit.
Un alt factor major de risc este cel al deficitului de cont curent, alimentat, in principal de deficitul comercial cronic si urias, care, in ciuda unor prognoze mai mult decat discutabile care sustin ca ar urma sa scada incepand din 2010, este generat de disfunctionalitati structurale ale economiei si nu de o conjunctura nefavorabila.
In sfarsit, dar nu mai putin important, ansamblul acestor factori ar putea conduce la reducerea investitiilor straine directe care, alaturi de sumele trimise acasa de muncitorii romani aflati in strainatate, constituie o componenta majora a finantarii ce a amortizat, pana in prezent, amenintarile mai sus mentionate. Aceasta cu atat mai mult cu cat contextul financiar mondial este unul extrem de complicat, criza imobiliar-bancara din SUA urmand sa se prelungeasca in acest an si, mai grav, sa afecteze si economiile statelor membre UE, unde lucreza majoritatea covarsitoare a muncitorilor romani din strainatate.
Despre autor:
Sursa: Cronica Romana
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Mihai Morar, mesaj emoționant la 20 de ani de căsnicie. Imagini rare de la...
Sursa: kudika.ro