Deprecierea dolarului american si cresterea pretului la barilul de petrol la 100 de dolari, dar si a produselor agricole, au fost principalele motive pentru investitori sa caute un "refugiu" cat mai sigur in fata perspectivelor negative ale economiei americane si a tendintelor inflationiste ale economiei mondiale, acesta fiind gasit in metalul galben, uncia depasind saptamana trecuta maximul istoric.
In ianuarie 1980, pe fondul Revolutiei islamice din Iran si a cresterii inflatiei din SUA la peste 13%, uncia de aur atingea un maxim de 850 de dolari, pentru ca in august 1999 sa atinga un minim de 251,7 dolari. Urmatorii ani au adus insa cresteri constante, pragurile de rezistenta fiind depasite constant. Daca in 2007 metalul galben a inregistrat o crestere de 31%, incheind anul trecut pe piata londoneza la un pret de 840 dolari, primele sedinte din 2008 au adus anticipata depasire a recordului istoric, uncia atingand joi un maxim de 867,30 dolari. Vineri, a urmat o marcare a profiturilor, la cele doua fixinguri ale zilei, uncia valorand 858,75 dolari, respectiv 855 dolari.
Pe acest fond incert al economiei la nivel mondial, efectele crizei "subprime" continuand sa se manifeste pe pietele financiare, iar oficialii Organizatiei Ţarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) declara ca nu pot sa faca nimic pentru a determina o reducere a cotatiilor barilului, analistii anticipeaza o depasire a pragului de 1.000 dolari/uncia sau chiar 1.500 dolari.
Pe Comex, divizia specializata a New York Mercantile Exchange, preturile pentru scadenta februarie au atins un nivel maxim de 872,90 dolari, pentru ca vineri sa scada la 859,40 dolari.
La cresterea unciei de aur a contribuit si evolutia paritatii dolarului fata de principalele monede. Astfel, euro a urcat de la 1,4590 - 1,4670 dolari, in sedinta de miercuri, la 1,4825 dolari, in cea de vineri, dupa publicarea datelor privind piata muncii din SUA, ceea ce ar putea determina Rezerva Federala americana sa decida la intalnirea comitetului sau monetar din aceasta luna o noua reducere a dobanzii, de la 4,25 la 4 sau chiar 3,75%, nivel care ar face ca dobanda din euro-zona, care este de 4%, sa o depaseasca pe cea americana, avand in vedere ca Banca Centrala Europeana nu va putea sa reduca dobanda datorita mentinerii inflatiei la peste 3% (3,1% in decembrie).
Analistii considera ca economia americana se afla in recesiune dupa anuntul privind crearea in decembrie a doar 18.000 noi locuri de munca, fata de cele 70.000 anticipate, in timp ce somajul a crescut la 5%, cel mai ridicat nivel incepand cu noiembrie 2005.
Cu toate acestea, exista voci care anticipeaza o redresare a monedei americane fata de cea europeana, pe parcursul acestui an, pana la valori de 1,35 dolari sau chiar de 1,28 dolari. Dupa un declin de cinci ani in care a pierdut 40% fata de euro, dolarul ar urma sa intre intr-o faza de consolidare, la aceasta contribuind reducerea deficitelor de cont si comercial, pe fondul unei majorari constante a exporturilor, datorate chiar deprecierii monedei americane.