Pasaj subteran prin forul roman din Cluj

Primaria Cluj-Napoca a anuntat ca va organiza in aceasta luna o licitatie pentru proiectarea unui pasaj subteran de la Primarie pana la Prefectura. Pasajul auto va trece pe sub Calea Motilor, strada Memorandumului, Piata Unirii si Bulevardul 21 Decembrie 1989. Mai precis, exact prin locul unde arheologii clujeni cred ca s-ar afla forul orasului roman Napoca din Antichitate.
Ideea construirii acestui pasaj subteran le-a venit reprezentantilor municipalitatii dupa un studiu realizat de compania Search Corporation cu privire la traficul rutier din oras. Primarul Emil Boc declara ca pasajul subteran ar putea fi realizat cu ajutorul unui utilaj de forare, care nu ar presupune excavarea intregului centru al orasului. si aceasta cu atat mai mult cu cat strazile pe sub care ar urma sa treaca pasajul au fost renovate si reabilitate de curand.
Cel mai devreme, lucrarile de executie la acest pasaj ar putea incepe in anul 2009. Nu doar executia lucrarilor este dificila, ci si problemele legate de proiectare. In zona se afla ingropate vestigii importante ale orasului roman Napoca si ale cetatii medievale Klausenburg. Istoricul Alexandru Diaconesc de la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai crede ca forul, adica centrul orasului Napoca, se afla chiar langa catedrala medievala romano-catolica Sfantul Mihail, adica tocmai pe latura Pietei Unirii pe unde ar urma sa treaca pasajul subteran. Arheologii de la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei spun ca aceste lucrari ar putea reprezenta o sansa unica pentru cercetarea acestor vestigii antice, peste care se inalta cladirile din orasul modern.
Pasajul subteran ar urma sa preia tot traficul auto din centrul Clujului. Strazile de la suprafata ar urma sa fie folosite doar de mijloacele de transport in comun, de biciclisti si de pietoni. Doar pentru proiectarea acestui pasaj autoritatile clujene au alocat suma de 1,2 milioane de lei noi. Lucrarile de executie propriu-zise ar urma sa fie finantate deopotriva din resursele proprii ale Primariei si Consiliului Local, precum si prin intermediul unui credit bancar.

---

Despre autor: