Kosovo pune la o extrem de grea incercare nu doar diplomatia romana, ci si viitorul coeziunii intre membrii UE.

Convenind doar asupra transferarii fortelor de mentinere a pacii din Kosovo, de la Organizatia Natiunilor Unite la Uniunea Europeana, cei 27 au aminat practic, vineri, la Bruxelles, reuniti in Consiliul European de Iarna, luarea unei decizii ferme in privinta acestei provincii a Republicii Serbia. Nici nu se putea altfel, acum, avind in vedere ca nu exista un consens la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene in privinta viitorului provinciei care se vrea desprinsa din si asa greu incercata Serbie. Daca majoritatea UE agreeaza declararea independentei, vechi sau mai noi membri o resping categoric: Spania si Grecia, respectiv Cipru, Slovacia si Romania. Pentru prima oara, in cadrul discutiilor propriu-zise ale lucrarilor Consiliului European, de vineri, de la Bruxelles, mai vechea pozitie a Romaniei, „Nu independentei totale a Kosovo !", a fost exprimata prin vocea primilor oameni in stat: presedintele Traian Basescu si prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu. Ca membru al Uniunii Europene, Romania se gaseste la o rascruce diplomatica. Poate merge cu majoritatea absoluta comunitara si sa sustina independenta amintitei provincii, riscind deteriorarea relatiilor cu Belgradul si reaprinderea Transnistriei. Poate sa riste, in schimb, sa fie catalogata drept o tara rebela si privita ca atare de UE, raminind fidela principiilor enuntate pina acum. In contrapartida ar urma sa fie bine apreciata de Federatia Rusa plus Slovacia, Cipru, Spania si Grecia. Cind invoca inacceptabilitatea declararii independentei provinciei Kosovo, la nivelul declaratiilor oficiale, seful statului vorbeste, mai ales, despre incalcarea unor principii de drept international: inviolabilitatea frontierelor si imposibilitatea acordarii de drepturi colective pentru minoritati. De fapt, gindul tuturor oficialilor romani este la rebela provincie moldoveneasca Transnistria. Or, e limpede ca Tiraspolul asteapta doar precedentul Pristina pentru a cere recunoasterea independentei. Cert este ca Romaniei, abia intrata in rindul celor 27, nu-i da mina sa fie rebela, dar nici nu-si poate permite luxul sa aiba in apropiere o posibila viitoare Republica Transnistreana independenta. Asa apare intrebarea obisnuita: ce-i de facut? Un posibil raspuns ar putea veni dupa apropiata vizita-fulger la Belgrad a presedintelui Traian Basescu.