Buget pe sest

Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a venit intr-o seara la Antena 3, sa ne lamureasca in legatura cu taxa de prima inmatriculare. Dar era bucuros, nevoie mare, ca venea de la Parlament, unde mai trecusera de comisiile de specialitate niste articole importante, aproape o suta.  Ministrul era sincer fericit ca, in invalmaseala generala, el isi poate face treaba linistit, pe sest, la cea mai grea lege a oricarui guvern: legea bugetului.

Dezbaterile interminabile despre traficul infernal de pe sosele, sabiile ascutite privind votul uninominal si nici chiar viermuiala de Sarbatori nu au stat in calea bugetului. Veti intreba: e bine sau rau ca se lucreaza, in clandestinitate, la bugetul de stat?

Raspunsul este in functie de perspectiva din care privim lucrurile. Economic vorbind, ar fi util sa avem bugetul la timp, si nu pe la jumatatea anului viitor, asa cum s-a intamplat ani de-a randul. Am fi mai eficienti si coerenti in investitii, strategii, programe. Nu ar mai aparea tensiuni sociale, ar exista un flux financiar gandit, chibzuit si nu s-ar lucra la minima rezistenta, pe coordonatele trasate de bugetul anului anterior.

Poate 2008 este anul investitiilor in educatie, iar bugetul alocat va fi mai mare decat cel de anul acesta. Fara o lege a bugetului, nimeni nu va simti diferenta. Poate, speram, ca bugetul anului 2008, al doilea an al intergarii noastre, va crea oportunitati pentru infrastructura mult mai generoase, decat pana acum. Dar cine sa vada, daca nu vom avea o lege care sa garanteze investitiile?

Aceasta ar fi componenta economica, logica. Cea politica, deci sentimentala si fara reguli, este cu totul alta. Bugetul nu este bun sau rau, chibzuit ori ba, sustenabil sau nu, ci doar liberal sau pesedist, peledist sau conservator, udemerist sau peremist. Si nici asta nu ar fi foarte grav. Daca partidele ar avea propriile viziuni asupra strategiei bugetare. Mai dramatic este ca se lucreaza la nivel individual, si nu in zona doctrinelor politice. Nu se pune problema sa fim atat de avansati incat sa avem un buget social-democrat in substanta sa, cu tot ceea ce decurge din doctrina impartelii sociale, sau unul liberal, care sprijina competitia, libera-initiativa, sectorul privat, in general. Vom avea parte de un buget romanesc, adica facut corect, in marja pozitiva, dar care va suferi amendamente de ordin personal. Fiecare deputat va dori sa fie reales si va mai cere bani pentru salvarea vreunei fabrici, fiecare ministru se va lupta sa atraga cat mai multe fonduri, desi unii dintre ei nu sunt in stare sa le cheltuiasca, paridele, prin reprezentantii lor, vor formula modificari de legi care inseamna, in fapt, alocari de fonduri, pentru a avea o zestre frumoasa in campania electorala: se mai umbla la pensii, la alocatii, la fonduri sociale, ajutoare pentru caldura sia€¦ imaginatia poate ajunge departe, cand e vorba ca relatia politician-alegator sa devina una stransa, folosind mita electorala.

Asa ca, in final, trebuie sa-i dau dreptate ministrului Economiei pentru ca se bucura de fiecare articolas de la legea bugetului care este aprobat. E o munca de uzura, dar care ne pregateste, in fapt, situatia financiara a tarii pentru urmatorul an. Cu cat intervin mai putin sentimentele politicianiste in buget, cu atat mai bine. Tare mi-e teama insa ca multi nu vor rata ocazia de a tacea si de a-si vedea de treaba.

---

Despre autor: