Dramele Basarabiei - "limba moldoveneasca", promovata cu de-a sila   "Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine". (Constitutia Republicii Moldova, Titlul I, art.13/1) "A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; si, din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnicocultural". (Eugen Coseriu, 1921-2002) Acum cativa ani, am avut ocazia sa particip ca invitat, alaturi de mai multi prieteni din Iasi, la o aniversare a zilei de nastere a lui Mihai Eminescu organizata la Zaim, raionul Causeni, localitatea copilariei poetului Alexie Mateevici, situata in zona centrala a Basarabiei, in partea dreapta a Nistrului. Un dascal din partea locului, iesit de ani buni la pensie, s-a adresat atunci cu lacrimi in ochi asistentei, mai ales noua, celor din Romania: "Sa nu va mirati ca uneori vorbim stalcit romaneste. Sa va mirati ca mai vorbim romaneste. Dumneavoastra nu stiti ce a fost aici...". Ori de cate ori vine vorba despre soarta limbii romane in teritoriul dintre Prut si Nistru sau mai la est, cuvintele tremurande ale batranului dascal imi revin automat in minte. De aproape 200 de ani, de cand Basarabia a fost rupta din trupul Moldovei, rusii si rusofonii nu au incetat sa sape la temelia limbii romane, vazuta ca un martor incomod si dusman neinduplecat al justificarii si perpetuarii raptului teritorial produs sub obladuirea unor imperii disparute demult de pe scena istoriei.   Se inventeaza o noua limba si un nou popor La scurt timp dupa unirea Basarabiei cu Patria mama, bolsevicii rusi au creat in stanga Nistrului, la 12 octombrie 1924, Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM), in componenta Ucrainei. De la inceput, RASSM a devenit laboratorul de experimentare a tezelor bolsevice vizand deznationalizarea romanilor prin implementarea teoriei moldovenismului, stergerea memoriei romanesti si inventarea unei noi limbi si a unui "nou popor, moldovenesc", diferit de romanii din dreapta Prutului. In 1926, un grup de intelectuali in frunte cu cel mai cunoscut lingvist al epocii, L.A. Madan, scolit la Kiev si promotor al moldovenismului, si-a inceput activitatea de elaborare a normelor "limbii moldovenesti". Ca baza a "noii" limbi literare a fost luat graiul popular al moldovenilor transnistreni, ucrainizat si rusificat. L.A. Madan a renuntat la normele gramaticale si ortografice ale limbii romane si a organizat veritabile campanii in satele romanesti din RASSM si Ucraina, denumite "marsul in popor", pentru a culege cuvinte specifice graiului moldovenesc. El avea sa decreteze: "Limba moldoveneasci, in care graesti amu norodu moldovnesc, este limbi sinistatatoari, diosaghiti di limba romaneasci, si si diosaghesti si di limba tuturor cartilor moldovnesti, tipariti pan la organizarea RASSM".   Intr-un articol publicat la 24 noiembrie 1926 in oficiosul "Plugarul Ros" din RASSM, L.A. Madan proclama: "Nu oaminii graesc dupa vra€™o gramatici anumiti, dar gramatica sa€™alcatuesti dupa vorba oamenilor... Gramatica pentru om, dar nu omul pentru gramatici", astfel ca aceasta sa fie "cit mai usoari si mai intaleasi di masili largi". Pornind de la astfel de principii, moldovenistii au cautat sa gaseasca echivalente "mai pa intales" pentru neologisme sau cuvinte prea romanesti, ajungand sa "imbogateasca" fondul lexical al "limbii moldovenesti" cu arhaisme, traduceri din rusa ori inventii, precum: dictionar - cuvantelnic, ghilimele - labiuti, oxigen - aeronascator, barometru - aeromasurator, aeroplan - sangurzburator, sufragerie - mancatorie etc. Cu astfel de caraghioslacuri, in fata carora "pedagogii" lui nenea Iancu ar fi plesnit probabil de invidie, au fost editate un dictionar (cuvintelnic) moldovenesc-rus si rus-moldovenesc. In 1930 s-a inceput si intocmirea unui "cuvantelnic academicesc al limbii moldovenesti". In mod oarecum surprinzator, printr-o rezolutie adoptata la 2 februarie 1932, Biroul Comitetului Regional Moldova al Partidului Comunist (b) din Ucraina aproba "trecerea RASSM la alfabetul latin" si editarea clasicilor marxism-leninismului (Marx, Lenin, Stalin) in "limba moldoveneasca". Nascocirile lingvistice ale grupului Madan sunt respinse, reprosandu-se printre altele ca nu a introdus in noul vocabular "cuvintele create de revolutie", precum "colhoz", "oranduiala colhoznica" sau "Puterea Sovietica".   NKVD-ul impotriva limbii romane In 1937, o data cu amplificarea represiunilor politice in URSS, autoritatile sovietice au decis revenirea RASSM la alfabetul chirilic. De aceasta data, pe langa organele de partid bolsevice au intrat in actiune si structurile politiei politice (NKVD), insarcinate sa-i depisteze si pedepseasca pe "dusmanii poporului". La 7 august 1937, intr-o scrisoare informativa adresata tov. Malenkov la CC al PC(b) din toata Uniunea, organizatia regionala de partid din RASSM denunta faptul ca "sectoarele constructiei culturale si nationale s-au dovedit a fi atacate complet de dusmani". Activitatea subversiva la Editura de Stat, spre exemplu, urmarea sa faca literatura moldoveneasca si manualele "inaccesibile cititorului de masa si tineretului studios" prin utilizarea "termenilor de salon si frantuzismelor romanizate". Au urmat numeroase arestari, procese politice si condamnari, deoarece "latinistii romanizatori" trebuiau sa plateasca pentru activitatea lor. Intr-o noapte a anului 1937, intregul colectiv redactional al ziarului "Moldova Socialista" (56 de persoane), succesor din 1930 al ziarului "Plugarul Ros", editat la Tiraspol in grafie latina, a fost arestat, in libertate fiind lasati doar portarii si femeile de serviciu. Actele de acuzare incriminau apartenenta la o presupusa organizatie "nationalista" (un termen sub care era reprimat antisovietismul etnicilor romani/moldoveni), dar mai ales inscrierea pe o directie de "sabotare a limbii prin inundarea ei cu termeni romanesti".   La 27 februarie 1938, Biroul Comitetului Regional din Moldova al PC(b)U a pus in discutie hotararea "Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la grafia latina la cea rusa", ajungand la concluzia ca "elementele burghezo-nationaliste, camuflate in diverse institutii, sub stindardul latinizarii grafiei promovau romanizarea limbii moldovenesti". In luna mai 1938, conferinta a XI-a regionala de partid Moldova a adoptat o rezolutie care condamna "dusmanii poporului" deoarece "inlocuiau limba moldoveneasca cu cea romana... pentru a desparti Moldova sovietica de URSS". La scurt timp, Comitetul orasenesc de partid Tiraspol era informat ca hotararea de revenire la alfabetul rus a fost sustinuta de CC al PC(b) din Ucraina, in special de catre N.S. Hrusciov, "pentru a pune capat pentru totdeauna cu romanizarea". Masurile impotriva limbii romane nu s-au limitat la persecutarea promotorilor grafiei latine (in anii 1938-1939, majoritatea functionarilor publici, cunoscatori ai limbii romane, au fost executati), ci au luat si forma unei resurectii medievale impotriva cartilor. In lunile octombrie-decembrie 1938, toata literatura social-economica, artistica si didactica cu caractere latine a fost confiscata, distrusa si trecuta la "pierderi"sau "maculatura". Furiei distructive bolsevice nu i-a scapat nici "literatura editata cu caractere rusesti in anii 1926-1934, ingunoiosata cu cuvinte romanesti", precum si literatura social-economica tiparita in limba romana la Moscova. Romanii si limba romana aveau sa fie din nou victimele cruntei rusificari si ale vendetei bolsevice dupa constituirea, la 2 august 1940, a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti - RSSM (prin ocuparea Basarabiei de URSS si "unirea" sa cu RASSM). La 10 februarie 1941, Sovietul Suprem al RSSM adopta legea "Despre treserea scrisului moldovenesc la alfavitu rus", extinzand reglementarile din fosta RASSM in intreaga Moldova Sovietica.   Recuzita terminologiei bolsevice revine. Dupa proclamarea independentei, Constitutia adoptata in 1994 stipuleaza ca limba de stat a Republicii Moldova este "limba moldoveneasca in grafie latina", dar ea nu este respectata pe intregul teritoriu national. In Transnistria, regiunea de est (separatista), sunt decretate trei limbi oficiale: rusa, ucraineana si moldoveneasca. Scolile de "limba moldoveneasca" folosesc fara exceptie grafia rusa, blocand astfel accesul generatiilor actuale de copii si tineri moldoveni/romani la valorile culturii nationale, amputandu-le viitorul si obligandu-le la rusificare continua ca singura optiune pentru supravietuire. Cele cateva scoli care utilizeaza grafia latina, in pofida unor presiuni greu de imaginat, sunt inregistrate ca scoli romanesti, in care romana este considerata limba straina. Din pacate, chiar si in haina grafiei latine, limba romana continua sa fie hartuita si siluita. In 2003, in plin efort pentru inscrierea Republicii Moldova in circuitul firesc al integrarii sale europene, la Chisinau a fost editat Dictionarul moldovenesc-romanesc al lui Vasile Stati. Dictionar care nu demonstreaza deloc existenta unei limbi moldovenesti diferita de limba romana, ci dimpotriva.   Scopul politic si propagandistic este insa evident. Eugen Coseriu, autoritate stiintifica basarabeana in domeniul lingvisticii, recunoscuta la nivel european si mondial, considera ca "limba moldoveneasca" nu este decat "o fantoma lingvistica": "Am povestit de multe ori... ca pana si pe Sadoveanu (cand a fost la Chisinau) au pretins sa-l traduca in limba moldoveneasca. Se spune ca Sadoveanu ar fi raspuns cu rostirea lui moldava: Auzi, misaii, si ma traduci pi mini in limba me!". In ultimii ani au fost "recuperati" o serie de termeni din recuzita ideologiei staliniste a anilor 1930, prin care "dusmanii poporului" erau identificati ca "romanizatori". Un amplu serial - dintre multe altele - publicat in noiembrie si decembrie 2006 de saptamanalul Comunistul de la Chisinau, oficiosul partidului de guvernamant, intitulat "Cum minoritatea etnica romana romanizeaza majoritatea etnica mol- doveneasca", ne reaminteste de atmosfera perioadei totalitare dintre cele doua razboaie mondiale. Dar vremurile par ca s-au schimbat. De aceasta data nu mai este vorba despre subminarea unitatii fratesti dintre republicile Marii Uniuni Sovietice. Acum, limba romana submineaza statalitatea moldoveneasca.