Statele Unite incearca sa obtina sprijinul Chinei si In­di­ei pentru a-i impiedica pe participantii la conferinta din insula Bali sa impuna limite emisiilor de noxe, un obiectiv care contravine pozitiei ofici­ale adoptate de Washington.  Oficial, administratia ameri­ca­na militeaza pentru a­dop­tarea unei "foi de parcurs" privind protejarea cli­­mei si pentru identificarea unui com­promis in cadrul conferintei din Ba­­li pentru incheierea unui acord ca­re sa inlocuiasca Protocolul de la Kyo­to, care expira in 2012. "Vrem sa ve­dem un consens in ceea ce priveste lan­sarea negocierilor. Vrem sa ve­dem o foaie de parcurs la Bali", a de­clarat Paula Dobriansky, sub­secre­tar de Stat si seful delegatiei ame­ri­­cane la conferinta din insula indo­ne­ziana. In perioada premer­gatoare con­ferintei din Bali, administratia Bush a sta­bilit o serie de contacte cu ofi­ci­alii chinezi si indieni in incerca­rea de a limita rezultatele initia­ti­ve­lor me­nite sa combata fenomenul in­cal­zirii globale, a dezvaluit publica­tia ger­mana, citand o sursa familiari­za­ta cu strategia climatica a Casei Albe.     IMPAS. Potrivit acesteia, Washingtonul spera ca India si China se vor pronunta in cursul lucrarilor conferintei din insula indoneziana impotriva impunerii de limite emisiilor de noxe, cel putin atat timp cat Statele Unite nu sunt de acord cu aceste prevederi cu ca­racter coercitiv sau atat timp cat statele occidentale nu furnizeaza asistenta financiara semnificativa pentru initiativele de protejare a mediului. In cazul in care aceasta strategie functioneaza, Statele Unite nu vor fi considerate vinovate daca ne­gocierile din Bali intra in im­pas. "Consilierii lui Bush nu do­resc inregis­trarea de progrese reale in ur­matoarele doua sap­ta­mani", a de­clarat o sursa de la Wa­shing­ton. "Dar nici nu vor sa fie din nou aspru cri­ticati pe plan in­ter­national. In con­secinta, Casa Alba cau­ta mijloace dis­crete de prevenire a limitelor obli­ga­torii impuse emisii­lor", a adaugat sur­sa citata. Statele Uni­te au pierdut re­cent un aliat de nadejde in cadrul stra­tegiei de refuz a regulilor stricte de protejare a me­diului, si anume Aus­tralia. Noul pre­mier australian, Kevin Rudd, a semnat documentul de aderare la Pro­tocolul de la Kyoto imediat dupa ins­talarea in functie, urmand ca aces­ta sa fie suspus dezbaterii in Par­lament.     AJUTOR FINANCIAR PREA MIC. Tarile dezvoltate tre­bu­ie sa sporeasca ajutorul financiar des­tinat adaptarii tarilor sarace la incalzirea climatica, nivelul actual al donatiilor fiind o "insulta", potri­vit unui raport al organizatiei Oxfam dat publicitatii marti, relateaza AFP. "Sta­tele dezvoltate nu au contribuit de­cat cu o suma de 67 de milioane de do­lari la fondurile ONU destinate a­ju­torarii celor mai sarace tari din lu­me sa se adapteze la incalzirea clima­tica", ceea ce este mult mai putin de­cat cheltuiesc americanii lunar pen­tru creme de protectie solara, sub­li­ni­a­za organizatia umanitara. "A­ceas­ta cifra reprezinta o adevarata in­sulta, avand in vedere ca tarile cel mai slab dezvoltate au nevoie de cel pu­tin unu-doua mi­liarde de dolari pentru a-si satisface cele mai urgente ne­voi de adaptare", arata autorul ra­por­tului, Charlotte Sterrett, intr-un co­­municat. Conferinta de la "Bali tre­­­­buie sa abordeze cu aceeasi fer­mi­ta­te si cauzele si efectele", a preci­zat ea. "Chiar daca lumea ar inceta de as­tazi sa mai polueze, repercusiuni­le schim­barilor climati­ce se vor face simtite in continuare in viitor timp de 30 de ani sau mai mult. Iata de ce statele dezvoltate trebuie sa a­ju­te statele in curs de dezvoltare sa faca fata acestora. Acesta va fi de alt­fel semnalul adevaratelor intentii de abordare a problemei", a adaugat ea.   SEMNAL DE ALARMA. Oxfam face apel in special la conferinta de la Bali "sa stabileasca un pro­iect menit sa identifice noi me­canisme de strangere de fondu­ri (...) Nu este vorba despre ajutoare, ci de a face astfel incat cei mai ma­ri si cei mai bogati poluatori ai pla­netei sa suporte costurile care se rasfrang asupra tarilor celor mai vulnerabile", a continuat aceasta. Oxfam evalueaza la "cel putin 50 de mi­liarde de dolari pe an" costurile adaptarii la schim­ba­rile climatice in tarile in curs de dezvoltare. alexandru.nastase@jurnalul.ro       Taxi ecologic     Un taxi alimentat cu energie solara a facut ieri o escala in Bali la conferinta internationala a ONU privind schimbarile climatice, dupa ce a traversat 17 tari, printre care si Romania, pentru a atrage atentia asupra fenomenului incalzirii globale, relateaza Reuters. Taxiul lui Louis Palmer costa cat doua masini Ferrari, atinge o viteza maxima de 90 de kilometri pe ora si ar putea ramane in istorie drept prima masina alimentata cu energie solara care face inconjurul lumii. Taxiul are trei roti care tracteaza o rulota pe care se afla sase metri patrati de panouri solare. "Aceasta masina merge integral cu energie solara", a precizat inventatorul elvetian. Pana acum a parcurs 14.400 de kilometri trecand prin 17 tari. Aceasta distanta reprezinta cam o treime dintr-o planificata calatorie cu acest taxi ecologic, care, dupa ce va traversa Australia, America Latina, Statele Unite si Africa se va incheia in punctul de plecare, orasul elvetian Lucerna, anul viitor.       "Sa nu politizam incalzirea globala"     Incalzirea globala si politicile de dezvoltare au fost in centrul atentiei si la Bruxelles, unde a avut loc, zilele trecute, forumul de discutii pe teme de dezvoltare - Development Policy Forum, initiat de organizatia Friends of Europe. Romania a fost reprezentata la discutii de europarlamentarul Corina Cretu, care a avertizat asupra pericolului politizarii excesive a subiectului. In opinia europarlamentarului roman, politica de dezvoltare globala trebuie reorientata in functie de schimbarile aduse de incalzirea globala si consecintele acesteia, in special in privinta exploatarii resurselor de energie, numai ca schimbarile climaterice reprezinta o provocare la care doar specialistii pot raspunde in mod adecvat. "Sunt neplacut impresionata sa vad cum un fenomen complex si inca insuficient cunoscut, care naste destule controverse in mediul academic, care nu intruneste consensul in legatura cu continutul sau stiintific, schimbarile climaterice, se transforma intr-un soi de ideologie de substitutie. Oamenilor politici trebuie sa le revina o singura sarcina: aceea de a transpune in politici publice adecvate recomandarile specialistilor", crede Corina Cretu. (Irina Cristea)