Persoanele cu dizabilitati, paravan pentru smecherii fiscale
Pana in 1989, datele oficiale cu privire la persoanele cu dizabilitati au lipsit cu desavarsire in "sistemul institutional de ocrotire". Existenta acestor persoane era cunoscuta doar de familie si de specialistii care ofereau servicii medicale, educationale si de recuperare.

Izolarea si invizibilitatea sociala a persoanelor cu dizabilitati, care nu aveau capacitatea de a contribui la bunastarea economica a unui "stat perfect", au disparut o data cu instaurarea statului democratic. In schimb, au aparut alte probleme, la fel de imorale. Din pricina unor lacune legislative, persoanele cu handicap au devenit o adevarata "mina de aur" pe piata fortei de munca si atrag dupa sine profituri mai mult decat grase.


Conform statisticilor Agentiei Nationale pentru Persoanele cu Handicap, la ora actuala in Romania exista peste 500.000 de oameni cu dizabilitati. Din pacate, tot atatea oportunitati de afaceri si la fel de multe modalitati de accesare a unor fonduri destinate exclusiv handicapatilor. Pe scurt, Legea 488 din 2006, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, a obligat firmele cu peste 50 de angajati sa faca loc si persoanelor cu dizabilitati, intr-o proportie de patru la suta, pe statul de plata. Daca nu vor sau nu pot, firmelor li se ofera alternative, traduse prin plata unor obligatii la bugetul de stat sau contractarea de produse si servicii de la unitati comerciale protejate: "Persoanele juridice sau private pot opta fie sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul minim brut pe tara, inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, fie sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat". Oricum, firmele care angajeaza persoane cu handicap beneficiaza insa de o serie de facilitati: deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si, respectiv, scutirea de impozit pe veniturile salariale.


LEGISLATIE PERMISIVÃ…. Actul normativ, care ar trebui sa apere interesele persoanelor cu handicap, are si o serie de parti halucinante. In primul rand, unitatile protejate pot comercializa absolut orice pe piata romaneasca. De aceea, nici nu e de mirare ca pe teritoriul Romaniei au aparut o serie de "firme cu dizabilitati", care se ocupa cu confectionarea de masini-unelte, motostivuitoare, tractoare, programe de soft si IT, consultanta economica si juridica, etc. Mai mult, pentru a deveni unitate protejata si pentru a beneficia de facilitatile fiscale, solicitantii nu au mare lucru de facut. Trebuie sa depuna la Secretariatul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap un dosar ce va contine: cererea pentru eliberarea autorizatiei, actul constitutiv si statutul, certificatul de inmatriculare, un tabel cu structura si numarul personalului, copii de pe contractele individuale de munca ale persoanelor cu handicap, copii de pe certificatele de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap si certificatul de inregistrare fiscala. O data cu acestea, secretarul de stat al S.S.P.H. va emite un ordin de autorizare a solicitantului ca unitate protejata. Autorizatia va fi valabila pe perioada in care sunt indeplinite criteriile de autorizare.


CALCULE MATEMATICE. Sa spunem ca, de exemplu, firma "Gigel SRL" doreste sa obtina un contract de publicitate de la un mare operator de telefonie mobila din Romania, care are 4.000 de angajati. Pentru acest scop si pentru a beneficia de prevederile Legii 448, ziarul infiinteaza o firma capusa, "Gigel protejat", angajand trei persoane, dintre care una cu handicap. Conform legislatiei, operatorul de telefonie mobila ar trebui fie sa aiba angajate exact 160 de persoane cu dizabilitati, fie sa cumpere produse de la unitati protejate, in suma totala de 35.200 RON. Adica in valoare de 50% din salariul minim brut, raportat la numarul de anagajati cu handicap. Evident, in aceasta situatie, pentru a se incadra in paragraful legii, operatorul de telefonie mobila va cumpara de la "Gigel protejat" un produs media de marketing si publicitate. Fara doar si poate, persoana cu dizabilitati nu a avut nici o contributie la acest serviciu, ci doar a stat ca paravan pentru niste oameni lipsiti de scrupule. Si asta nu e nimic in comparatie cu alte situatii, in care astfel de "unitati protejate" au capusat marile institutii si intreprinderi de stat livrandu-le tot soiul de servicii si produse, in baza Legii 448, care nu au nici cea mai mica legatura cu vreo munca depusa de vreo persoana cu dizabilitati. Altfel spus, prin aceste entitati se deturneaza bani de la bugetul de stat, astfel incat fondurile ce ar trebui platite ca si amenda de companii sau institutii publice nu mai ajung in trezoreria Ministerului Finantelor.