O definitie simpla spune ca un model ar fi o persoana care, prin valoare si calitati, poate servi ca exemplu. De unde si regula ca o societate sanatoasa nu poate functiona fara modele, de numarul si competenta lor depinzand pasul inainte spre un medi
O definitie simpla spune ca un model ar fi o persoana care, prin valoare si calitati, poate servi ca exemplu. De unde si regula ca o societate sanatoasa nu poate functiona fara modele, de numarul si competenta lor depinzand pasul inainte spre un mediu de civilizatie evoluat si implinit. Am avut ocazia in toti acesti ani sa vedem modele si antimodele, raportul fiind din pacate net favorabil celei de-a doua categorii. Nu de putine ori se sacrifica o cariera-model doar pentru a putea urca pe o scena miscatoare, alaturi de personaje tipologice aflate in opozitie de interese care joaca de 17 ani marea comedie politica nationala. Din acest motiv, cetateanul devine reticent la proiectele oferite de alesi. Pur si simplu nu-l mai intereseaza sprijinul cuiva care se considera privilegiat de statutul de om politic, aidoma activistilor de partid din regimul trecut. Alegatorii stiu bine ca foarte multi dintre parlamentari au sarit dintr-o barca politica in alta urmarind un interes meschin. Cei care mai sustin ca sunt un model de corectitudine, unii dintre ei intr-adevar exemple de urmat pe vremea cand isi faceau doar meseria, dispusi atunci sa se opuna banditismului impudic pesedist, dovedesc in prezent o lipsa uluitoare de exigenta fata de nereguli. A existat o respingere totala din partea modelelor inclusiv cand s-a sugerat amanarea introducerii votului uninominal. Era prin anul 2000. Dupa sapte ani se constata ca acesti catavenci nu mai sunt convinsi de necesitatea renuntarii la paguboasele liste de partid. La televizor s-au declarat pentru uninominal, dar la urne primeaza interesul de clica. Astazi constatam doua lucruri: primul - modelele au devenit antimodele prin mesaj si implicatii, contrar imperativelor menite sa incurajeze performanta; al doilea - se continua deformarea realitatii in defavoarea interesului public. S-a vazut clar cat de mare este distanta dintre asa-zisa elita conducatoare si alegatori. Inclusiv intentia de a sanctiona o casta penala folosind instrumentul cel mai direct si sigur: votul. De aici si reactia imediata a unor lideri importanti fata de ei si de cei din jurul lor. Ma refer la elita de rezistenta din unele partide, dispusa formal sa se sacrifice renuntand la functii. In numele unei etici parsive, cativa lideri si-au anuntat demisiile din fruntea unor partide imediat dupa alegerile europene. Se sugereaza ca asa este drept si moral! Altii au declarat ca se considera suspendati de la sine cata vreme formatiunea lor nu a atins pragul de cinci la suta. A ratat scopul chiar presedintele, care s-a vazut nevoit sa-si recunoasca infrangerea in fata electoratului. Daca despre demisionari am multe dubii, in ceea ce il priveste pe Traian Basescu nu cred ca a vorbit gura fara el cand s-a referit la esec. Da, exista un esec major care se inscrie in seria generala de insuccese din ultimul timp. Ca a fost PD de vina sau ca seful statului a gafat mizand pe faptul ca electoratul il crede un model pursange si deci va beneficia de sustinere la fel ca in ziua de 20 mai conteaza poate mai putin in ecuatia unui referendum ratat. Pe Traian Basescu nu-l doare insa doar "esecul major", fiti siguri de asta, ci mai ales posibila aparitie a unei rupturi reale cu electoratul. De data asta modelul nu a mai fost seful statului, ci l-au reprezentat alegatorii. Motiv de suparare nu trebuie sa fie. Mai ales ca au aparut deja semnale cu privire la reconfigurarea scenei politice la care contribuie chiar presedintele. Cine crede ca fuziunea dintre PD si PLD este initiativa "modelelor" Boc si Stolojan nu are simtul realitatii. Nu degeaba sunt nemultumiti democratii. Pozitia haotica a unui partid ca PSD, care vrea sa manance in continuare paine neagra in opozitie, dupa ce a refuzat o logodna din interes cu PNL, l-a determinat pe Basescu sa dea semnalul fuziunii, sperand astfel ca programul Aliantei D.A. va fi dus pana la capat. Pe de alta parte, omul avea de platit o polita PNL, care a cam ramas de caruta. Cu atatea antimodele in partid, gen Chiuariu, Cioroianu, Adomnitei, Nicolaescu sau Remes, lui Tariceanu nu-i mai ramane decat sa faca un balans politic pentru trece proiectele guvernului. Povara biletelului pentru a pune o pila la justitie atarna greu si astazi, domnule Tariceanu!
Despre autor:
