JURNAL DE CINEFIL
Imi place Jodie Foster. Mi se pare una dintre cele mai frumoase actrite (chiar daca nu are frumusetea de Barbie, atat de mult promovata), e si una dintre cele mai destepte (nu face deloc caz de asta), dar si una dintre cele mai discrete femei din showbiz. Nimeni nu stie nimic despre copiii ei, despre tatal copiilor ei sau despre viata ei privata, in oricare directie de interes.

Cand vine vorba de munca, se stie ca lucreaza putin si bun; daca accepta un rol intr-un film are multe argumente personale si ele n-au legatura cu posibilul succes al filmului. "Sa fii inteles e cel mai important lucru in viata" spunea intr-un interviu acum ceva ani.


Astazi are 45 de ani si n-are nici cel mai mic orgoliu sa accepte un film care nu a fost scris pentru ea. S-a intamplat cu Tacerea mieilor cand rolul ar fi trebuit sa-i fie distrubuit lui Michelle Pfeiffer, cu Panic Room unde in rolul principal ar fi trebuit sa fie Nicole Kidman si cu The Brave One, rol scris tot pentru Kidman.

De fiecare data si-a facut treaba asa de bine, incat ca spectator n-ai nici cea mai mica idee cam cum ar fi putut fi interpretat rolul respectiv de altcineva pentru ca Jodie ESTE personajul acela.



Se spune despre ea ca este foarte constiincioasa si ca ia lucrurile foarte in serios chiar si atunci cand nu-i convin. "Eu nu sunt Madonna, pentru mine a merge pe covorul rosu face parte din job, atat. Nu am nici o bucurie sa ma imbrac intr-o rochie fancy si sa imi pun make-up. Cand o fac, o fac pentru ca e parte din munca mea. Muncesc de la 9 la 5 si, cand ajung acasa, nu vreau sa mai fac nimic pentru industria care ma plateste. Sunt fericita ca ma lasa lumea in pace", spunea Jodie in acelasi interviu.



Acum o puteti revedea in cinematografe. De data aceasta intr-un thriller, The Brave One, in care inca o data "fura" tot de pe ecran. Filmul este povestea unei realizatoare de emisiuni radio care are o viata fericita si e pe cale sa se marite. Numai ca dupa o plimbare prin Central Park sotul ei este ucis, ea este ranita grav si, cand se recupereaza, incepe o alergare sustinuta dupa cei care i-au distrus viata.

E un film despre razbunare si povestea asta ati mai vazut-o in filmul lui Charles Bronson "Death Wish", dar motivul pentru care trebuie sa platiti biletul la cinema nu e subiectul, ci actrita. Ea e cea curajoasa, ea e, cum ar spune englezul, the brave one.

Si-ar mai trebui sa vedeti filmul acesta pentru regizorul Neil Jordan, domnul care a facut anul trecut Breakfast on Pluto si acum ceva ani The end of the affair.


Nu e o alegere pretioasa, nici una pretentioasa, dar e buna pentru un sfarsit de saptamana in care trebuie sa va pregatiti moral pentru multele colinde si dulcegarii care vor veni (si nu e vorba doar de cozonaci).