Domneau peste un regat nou format. Dar nu erau incoronati. Ferdinand si Maria au dorit sa fie incoronati oficial. Evenimentul a avut loc la Alba-Iulia, orasul de legenda al romanilor.

Doua simboluri ale Romaniei s-au... cunoscut. Regii Uni
Domneau peste un regat nou format. Dar nu erau incoronati. Ferdinand si Maria au dorit sa fie incoronati oficial. Evenimentul a avut loc la Alba-Iulia, orasul de legenda al romanilor.

Doua simboluri ale Romaniei s-au... cunoscut. Regii Unirii si orasul primei Uniri din istorie, Alba-Iulia. Incoronarea de la 15 octombrie 1922 a constituit momentul de glorie al Monarhilor, dar si al desavarsitei Romanii Mari.


Ionela Mircea, muzeograf la Muzeul National al Unirii din Alba-Iulia vorbeste despre actul solemn de la Alba-Iulia. "Inca din 1921 apare ideea ca unirii tuturor romanilor sa i se confere un plus de imagine la nivel european prin incoronarea solemna a regelui Ferdinand,«primul rege al tuturor romanilor». Ideea nu s-a concretizat imediat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice, incoronarea amanandu-se cu un an. Iar ca loc de desfasurare a unui asemenea eveniment a fost ales orasul Alba-Iulia, situat in inima Transilvaniei, oras cu puternica incarcatura istorica, loc sacru pentru romanii transilvaneni. La 15 octombrie 1922 a avut loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand si a reginei Maria, ca regi ai Romaniei Mari. Aceasta ceremonie s-a desfasurat la Catedrala Incoronarii din Alba-Iulia, ridicata in perioada 1921-1922 tocmai pentru a adaposti acest eveniment. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romanilor sub sceptrul aceluiasi monarh. Planurile ansamblului au fost realizate de arhitectul Victor Stefanescu, iar executia a fost incredintata inginerului Tiberiu Eremia".


FESTIVITATEA REGILOR. Conform datelor istorice, la festivitatile de la Alba-Iulia au luat parte reprezentanti din 13 state ale lumii ca o confirmare internationala a Marii Uniri. Printre acestia au fost prezenti la ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand I si a reginei Maria, reginele Maria a Iugoslaviei si Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii Berthelot si Weygand.


"Serviciul religios a fost asigurat de catre Miron Cristea Patriarhul Romaniei, care a tinut o Liturghie solemna si a sfintit coroanele regale gata pregatite. In fata clopotnitei a fost aranjata o scena imbracata in panza rosie, si aici, pe un larg soclu rosu, s-a intins, cateva minute mai tarziu, baldachinul incoronarii intretesut cu brocart rosu si galben pe un fond alb. De la iesirea din catedrala pana la scena au fost asternute covoare rosii. Dupa terminarea serviciului religios, care a durat o jumatate de ora, alaiul incoronarii s-a randuit spre baldachin, in fata aflandu-se regele Ferdinand si regina Maria, imbracati pentru ceremonie cu mantiile tesute din purpura, tivite cu blana de hermina, cu fiii si fiicele ei. Ferechide si Orleanu, imbracati in frac, in fata perechii regale, dau citire formulelor de juramant. Dupa ce isi aseaza pe cap coroana de otel, suveranul  pune apoi coroana de aur pe capul sotiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anuntat ca primul suveran al tuturor romanilor a primit consacrarea religioasa a functiei sale. Dupa ce regele a dat citire proclamatiei sale de incoronare, insotit de regina, trecand printre emisari, parlamentari invitati straini, s-a indreptat spre incaperile regale, salutand multimea", povesteste doamna Ionela Mircea.


Trebuie spus ca, incoronarea nu s-a facut in catedrala deoarece Ferdinand, de religie catolica, nu a dorit sa fie incoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe.


 SUVERAN. Ferdinand, regele romanilorBANCHETUL REGAL. De la muzeograf mai aflam ca, in cadrul banchetului festiv organizat de catre guvern, familia regala a stat la masa alaturi de oaspetii ei in istorica sala unde la 1 Decembrie 1918 s-a consemnat unirea Transilvaniei cu vechea Romanie. 20.000 de tarani veniti din toate regiunile tarii au fost ospatati cu fripturi facute la protap, in baracile din lemn ridicate, in acest scop, sus pe cetate. 40.000 de oameni, de la toate armele, au fost angrenati, timp de mai bine de doua ore si jumatate, in parada trupelor, reprezentand punctul culminant al solemnitatii laice. A doua zi, regii au avut parte de o intrare triumfala in Bucuresti, capitala Romaniei Mari...dar asta...e o alta poveste. Traiasca Romania Mare!


PRIME DORINTE
"Cu inima plina de dragoste si credinta, marturisesc dorintele sufletului meu. Vreau ca taranimea, stapana pe veci pe ogoarele ce le-a dobandit, sa le dea toata puterea de rodire, in folosul ei si al binelui obstesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasa patriei, sa-si afle soarta tot mai prospera, intr-o viata de armonie si de dreptate sociala"

DORINTE SECUNDE
"Vreau ca in hotarele Romaniei Mari toti fiii buni ai tarii, fara deosebire de religie si nationalitate, sa se foloseasca de drepturi egale, cu ale tuturor romanilor, ca sa ajute cu toate puterile statul, in care Cel de sus a randuit sa traiasca impreuna cu noi. Vreau ca romanii din toate straturile sociale insufletiti de nazuinta unei depline infratiri nationale"
Ferdinand - Rege al Romaniei


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.