In Romania isi impart piata 41 de banci, care isi desfasoara activitatea in 5.175 de sucursale pe teritoriul tarii. La o populatie de peste 21,5 milioane ar insemna o unitate bancara la fiecare 4.150 de locuitori, o medie acceptabila. In Polonia, de exemplu, media este de o sucursala la fiecare 4.500 de polonezi. Revenim la Romania, unde Banca Nationala estimeaza ca gradul de intermediere financiara va ajunge pana la sfarsitul anului la 37% din produsul intern brut, de la 27% cat era in 2006. O crestere spectaculoasa. Unde se vede insa aceasta crestere? La oras. In Bucuresti, de exemplu, dai peste o sucursala sau un bancomat la fiecare colt de strada.
Problema apare in mediul rural, unde traieste aproximativ 45% din populatia Romaniei. Aici prezenta bancilor este aproape inexistenta. Din cele 5.175 de unitati bancare de pe teritoriul Romaniei, putin peste 1.000 sunt amplasate "la tara". Adica o sucursala la 970 de locuitori in mediul rural, fata de o sucursala la 290 de locuitori in mediul urban. Iar viitorul nu pare promitator pentru cei care locuiesc "la tara" , deoarece bancile nu sunt interesate in aceasta piata. In ultimele 12 luni s-au deschis 954 de unitati in mediul urban si doar 28 de unitati in mediul rural. In judetul Caras-Severin, din 69 de comune, doar 4 au o unitate bancara. In Hunedoara, situatia este aproape similara: din 55 de comune, tot 4 au o unitate bancara. Iar in Iasi o unitate bancara deserveste 16.500 de persoane.
De unde aceasta lipsa de interes? Raspunsul este simplu: mediul rural nu aduce profit bancilor. Din 9,6 milioane de locuitori in mediul rural, doar 4,5 milioane fac parte din populatia activa, adica obtin venituri. Dintre acestia, aproape 2,7 milioane lucreaza in agricultura, 545.000 in industria prelucratoare si 222.000 in constructii. Adica in trei dintre cel mai slab platite sectoare din economie. In agricultura, salariul mediu net este de 745 lei, in industria prelucratoare de 882 de lei, iar in constructii 891 de lei. Salariile prezentate mai sus sunt insa medii statistice, care includ si mediul urban. "La tara", in schimb, o mare parte din agricultura este de subzistenta, iar castigurile sunt mult mai mici decat media statistica. In alte cuvinte, toata populatia din mediul rural aduce mai putin profit bancilor decat Capitala, unde salariul mediu net va ajunge in 2008 la 1.200 de lei, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza. Pe langa veniturile reduse, agricultura mai prezinta o problema pentru banci. Este influentata de factori externi, cum ar fi seceta din aceasta vara. Iar din cauza lipsei acute de tehnologie din acest sector, companiile de asigurari refuza sa asigure productia agircola. Astfel, daca o banca acorda credite agricultorilor se supune unui risc nejustificat de ridicat. Din 41 de banci prezente in Romania, doar 14 detin unitati in mediul rural. Dintre acestea, lider detasat este CEC-ul, cu peste 75% din piata. Casa de Economii si Consemnatiuni detine 867 de unitati in mediul rural. Dintre care aproximativ 100 nu sunt profitabile, iar inca multe altele aduc un profit nesemnificativ. Şi atunci de ce s-ar indrepta bancile comerciale spre acest segment, cand potentialul este infinit mai mare in mediul urban? La intrebarea aceasta a trebuit sa-si raspunda probabil si comisia de privatizare a CEC-ului cand a decis sa amane vanzarea acestuia. CEC-ul, banca cu un capital de stat, nu are ca prioritate numai rentabilitatea. Are si un rol social, de a asigura servicii financiare la 45% din populatie. Totusi, sectorul bancar trebuie dezvoltat in sate si comune.
Economistul-sef al Bancii Nationale, Valentin Lazea, apreciaza ca 75% din muncitorii romani din strainatate provin din mediul rural. Oficialul BNR estimeaza ca sumele intrate in tara in mediul rural de la romanii care lucreaza in strainatate depasesc 3 miliarde de euro. Iata un motiv pentru ca bancile sa se uite spre mediul rural. Insa muncitorii romani din strainatate tind sa se stabileasca acolo. In plus, odata cu cresterea veniturilor, cei din mediul rural tind sa se mute la oras. Deci cei 3 miliarde de euro pot fi inselatori.
Solutia vine din Vest. Multe priviri se indreapta spre Uniunea Europeana, de unde Romania ar putea sa primeasca pentru agricultura 8 miliarde de euro in perioada 2007-2013. Dar si aici exista probleme. Pe langa povestea caltabosului, mai este si povestea cu agentia de plati. Insa exista doua probleme mai mari. Fondurile structurale sunt destinate agriculturii comerciale, si nu celei de subzistenta. Astfel, agricultorii romani va trebui sa se obisnuiasca cu agricultura moderna, tehnologizata. A doua problema este educarea populatiei. O buna parte dintre locuitorii din mediul urban nu sunt obisnuiti inca cu ideea de bani electronici si nu au incredere in institutiile financiare. Aici sunt de vina bancile, care trebuie sa educe si sa castige increderea potentialilor clienti.