Achitare in cauzele prost instrumentate de procurori

Kovesi a declarat ca Adunarea Generala a ajuns la concluzia ca "se impune de urgenta adoptarea unei legislatii care, fie sa inlature institutia restituirii, fie sa reglementeze explicit cazurile de restituire la procuror pentru refacerea urmaririi penale". Dupa ce a aratat ca "restituirea cauzei la procuror produce mari intarzieri in desfasurarea procesului, incalcandu-se dispozitiile CEDO referitoare la termenul rezonabil al duratei unei proceduri", Kovesi a dat ca model de rezolvare legislatia penala franceza si chiar pe cea elvetiana. "In dreptul procesual francez nu este prevazuta nici o procedura de restituire a cauzei catre procuror. Daca faptele retinute in sarcina inculpatului nu au fost stabilite cu suficienta certitudine si daca urmarirea penala este rau intemeiata in drept, instanta pronunta o decizie de achitare". Adunarea generala a identificat, potrivit celor declarate de Kovesi, "impedimente majore in activitatea procurorilor ca urmare a intrarii in vigoare a dispozitiilor din Legea pentru aprobarea OUG nr.60/2006 pentru modificarea CPP si a altor legi". Printre acestea se numara prevederile referitoare la interceptarile audio-video care vor avea ca efect "imposibilitatea surprinderii si instrumentarii infractiunilor flagrante ori a participatiei avocatului la savarsirea unor infractiuni grave". Ingrijorati s-au aratat procurorii si de "stabilirea unei durate maxime a urmaririi penale, ce va conduce la blocarea anchetelor intr-un numar de peste 250.000 de cauze".
Redactarea de scrisori
Dupa un vaiet al celor 261 de procurori DIICOT, veniti la sedinta din toata tara, care au detinut majoritatea zdrobitoare a votului, cei peste 300 de membri ai adunarii au primit indicatii sa decida redactarea unor scrisori de avertizare catre Parlament, CSM, MJ si ICCJ. Prin aceste misive, a aratat Kovesi, in conferinta de presa care a urmat sedintei, procurorii din PG avertizeaza ca "actualele modificari ale CPP vor anula activitatea de urmarire penala" si ca "acestea, daca vor intra in vigoare, se va ajunge la blocarea Ministerului Public". Discursul sefului Ministerului Public, tinut in fata presei, s-a vrut o sinteza a criticilor pe care procurorii le-au adus in special proiectului de modificare a Codului de Procedura Penala (CPP). Desi presa nu a avut acces in locatia de la SRI, reporterii ZIUA au aflat ca subiectul care a animat dezbaterile a fost restituirea de catre instante a dosarelor intocmite de DIICOT si DNA, ca rebut profesional. Discutiile aprinse pe tema restituirilor s-au desfasurat in tonul dat de Procurorul General Laura Kovesi, care - in asteptarea unor decizii definitive in dosarele cu restituiri - si-a permis sa comenteze hotararile recente ale Curtii de Casatie, lansand insinuarea ca judecatorii instantei supreme ar fi de vina si nu procurorii care au incalcat procedurile legale in timpul anchetelor de la DNA si DIICOT. Amintim ca recent, Colegiul de Conducere al Inaltei Curti a emis un comunicat de presa in care i se atragea atentia lui Kovesi ca si-a incalcat deontologia profesionala formuland critici asupra unor solutii care nu erau definitive. Acest eveniment, rusinos pentru imaginea Ministerului Public, a fost ignorat de Kovesi, care a redeschis discutiile procurorilor asupra corectitudinii deciziilor de restituire a dosarelor.
Procurorii se dau victime ale legislatiei
Nemultumiti s-au aratat reprezentantii Ministerului Public si de modificarile aduse "nulitatii absolute, care fac ca aceasta sa devina regula si practic sa se ajunga la anularea probelor si nu a mijloacelor de proba, fara posibilitatea refacerii acestora, situatie nemaintalnita in nici un sistem de drept". Procurorii s-au declarat nemultumiti si de "inlaturarea posibilitatii procurorului de a lua masura obligarii invinuitului sau inculpatului de a nu parasi localitatea sau tara". Adunarea generala a mai conluzionat ca modificarea notiunii "infractiune cu consecinte deosebit de grave" si reducerea maximului special al pedepsei cu inchisoarea de la 15 la 5 ani vor avea ca efect "reducerea termenului de prescriptie". In scrisorile adresate Parlamentului, CSM, MJ, si ICCJ, procurorii convocati de Kovesi vor consemna si faptul ca Ministerului Public, in urma unor modificari ale CPP, ii va fi tot mai greu "sa tina pasul cu infractorii". Acestia mai precizeaza ca "introducerea acelor dispozitii procedurale nu fac decat sa subordoneze interesul colectiv si sa restranga prerogativele organelor judiciare, fapt ce va genera o disolutie a autoritatii institutiilor statului". Sedinta a fost dominata de cei 261 de procurori DIICOT adusi ieri la Bucuresti din toata tara (n.red. - Kovesi a fost sefa DIICOT Sibiu), care au avut o majoritate colosala in luarea unor decizii in raport cu cei 65 de procurori din Parchetul General, care reprezentau si Asociatia Procurorilor din Romania (APR). Procurorii DIICOT s-au mai aratat suparati si pe institutii precum Curtea Constitutionala, ICCJ si Parlament, punand in discutie deciziile acestora.

---

Despre autor: