Situatia sub control

Discutiile privind nivelul inalt al deficitului de cont curent si corectia inregistrata pe cursul de schimb ar fi fost amanate, probabil, daca nu se declansa criza de pe pietele financiare internationale, a declarat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, la sfarsitul saptamanii trecute, la seminarul economic EU-COFILE, organizat de BNR, ARB si Alpha Bank.
"Trecand peste scenariile cu <<daca>>, probabil ca fara criza sentimentul investitorilor nu s-ar fi modificat si nu am fi discutat despre corectarea deficitului extern tocmai intr-o perioada electorala. Nu cred ca ar fi fost totusi o situatie mai fericita", a spus Isarescu. BNR a anuntat in ultima sedinta de saptamana trecuta un curs de referinta de 3,6221 lei/euro, cel mai inalt nivel din ultimele 19 luni, pentru ca, la finalul sedintei interbancare, rata de schimb sa coboare la 3,6140 lei/euro, dupa ce pe parcursul zilei au existat speculatii ale dealerilor privind interventia BNR in piata.
Pe de alta parte, Isarescu este de parere ca economia merge inca bine, desi se fac unele corectii, care nu trebuie sa fie insa motive de panica. Seful bancii centrale a aratat, la Realitatea TV, ca situatia este sub control, inclusiv nivelul inflatiei. El a apreciat ca deficitul de cont curent nu va putea fi redus de la aproximativ 14% (cat este estimat pentru acest an) la 6% din PIB intr-o perioada scurta de timp, acest lucru fiind, de altfel, de nedorit. Produsul Intern Brut al Romaniei (PIB) este estimat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), in acest an, la circa 390 miliarde de lei (aproximativ 118 miliarde de euro), cursul mediu - la 3,31 lei/euro, iar deficitul - la 15,8 miliarde de euro.
Romania consuma pe datorie
Ceea ce inseamna ca Romania consuma mai mult decat produce. Adica, pentru a satisface cererea de bunuri si servicii pentru populatie (precum frigidere, aragazuri, cafetiere etc), pentru firme (echipamente, utilaje si altele pentru retehnologizari), dar si pentru autoritatile publice (precum aparatura pentru spitale), Romania trebuie sa le importe, pentru ca nu se produc in tara. Importurile se platesc in valuta, care ar trebui acoperite din exporturi. Din pacate, diferenta intre importuri si exporturi, conform CNP, va ajunge la 21,6 miliarde de euro in acest an. Acest deficit reprezinta cea mai importanta parte din deficitul de cont curent, care poate fi acoperit fie din surse care nu creeaza datorii (cum sunt investitiile straine si banii trimisi in tara de "capsunari"), fie din surse care creeaza datorii (cum sunt imprumuturile externe). Din pacate, conform BNR, numai 42,5% din deficitul de cont a fost acoperit din investitii straine, restul fiind reprezentat de credite. Adica in Romania se consuma "pe datorie".
Un asemenea deficit ar putea produce, la limita, efecte extrem de negative, precum inflatie, somaj, stoparea cresterii economice. Pentru a se evita aceste efecte, sunt doua posibilitati. Una ar fi ca economia romaneasca sa produca foarte repede bunurile necesare (ceea ce, in limbajul BNR, inseamna sa creasca oferta), dar care nu este posibila (nu exista nici o companie din lume care, in cateva luni, sa fie capabila sa produca, de la zero, un produs nou). O alta varianta este cea care priveste restrangerea cererii. Adica populatia, firmele si autoritatile sa nu mai cumpere, in special din import. Si aici sunt mai multe variante. Una ar fi ca romanii chiar sa nu mai cumpere, pur si simplu, bunuri si servicii. Totusi, nu-i poti interzice unui om sa-si cumpere televizor, de exemplu. Exista doua alternative pentru a avea banii necesari cumpararii unui televizor: ori omul se imprumuta de la banca, ori cere o marire de salariu.
Acesta este si motivul pentru care BNR a solicitat aplicarea unor norme de creditare care sa limiteze capacitatea de a se imprumuta a romanilor sau a limitat capacitatea bancilor de a acorda imprumuturi. Si tot de aceea au cerut reprezentantii bancii centrale sa nu mai creasca salariile, cel putin nu mai mult decat productivitatea muncii. Ceea ce, in limbajul BNR, se "traduce" prin controlul veniturilor. De altfel, salarii mai mari fara cresterea ofertei de bunuri si servicii nu conduce decat la cresterea preturilor, adica inflatie.
Autoritatile nu mai trebuie sa "arunce" cu bani
Un alt domeniu in care se poate interveni pentru a evita consecintele nefaste il reprezinta cheltuielile bugetare. Guvernatorul BNR a spus ca, desi urmeaza un an electoral, programele bugetare nu ar trebui sa fie expansioniste (n.r. - adica sa se renunte la "pomenile" electorale), ci prudente. BNR a inceput o politica monetara restrictiva, care sa temepereze inflatia, insa politica salariala continua sa fie expansionista, iar cea fiscala (n.r. - taxele si impozitele) este mai degraba neutra, a mai spus Isarescu. In acelasi timp, autoritatile trebuie sa continue implementarea de reforme structurale, al caror rol este de echilibrare a economiei.

---

Despre autor: