Reforma pensiilor, o necesitate economica pentru Romania

Introducerea unui sistem de pensii bazat si pe administratrea privata a fondurilor de pensii este o necesitate absoluta pentru tara noastra, afectata, aidoma tarilor din vestul continentului, de fenomenul imbatranirii demografice, adica de cresterea ponderii populatiei apartinand asa-numitei "varste a treia", paralel cu reducerea ponderii persoanelor apte de munca si a tineretului sub 18 ani, respectiv a contribuabililor actuali si viitori in actualul sistem de pensii, bazat pe principiul "solidaritatii intre generatii". Acest sistem, nascut in Prusia lui Otto von Bismarck (foto) , a fost preluat de Germania unificata sub acelasi cancelar, supravietuind tuturor schimbarilor de regim din aceasta tara: kaiserism, Republica de la Weimar, nazism, R.F. Germania postbelica, inainte si dupa reunificarea din 3 octombrie 1990. Succesul sistemului, prin care angajatii actuali cotizeaza pentru pensiile celor ajunsi deja la varsta legala de iesire din activitate, urmand ca pensia lor sa fie asigurata de viitoarea generatie de angajati-contribuabili, a fost posibil in conditiile structurii pe grupe de varsta din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea si din prima jumatate a secolului trecut, insa, pe masura ce speranta de viata a crescut si paralel a scazut natalitatea, incet, dar sigur, tarile dezvoltate au inceput sa-si puna problema reformei sistemului, in sensul unei mai bune valorificari a cotizatiilor pentru pensii. Sistemul public presupune, inclusiv in Romania, gestiunea fondului de somaj de catre Trezoreriile nationale in regim de cont curent, adica pentru banii pensionarilor nu se poate castiga decat dobanda bancara la vedere.

Inflatia si imbatranirea demografica, factorii decisivi
Acesta este, de fapt al doilea argument in favoarea reformei, banii fiind supusi si procesului eroziunii, adica in perioade de inflatie indelungata, cum a fost cazul Romaniei anilor 1990-2005, isi pierd din valoare prin faptul ca dobanda pe care o produc este real negativa, adica inferioara ratei inflatiei.
Problema este, in tara noastra, cu lipsa de incredere a populatiei, grav afectata de-a lungul acestui deceniu si jumatate de un sir nesfarsit de escrocherii, mai mult sau mai putin financiar bancare, dintre care nu citam decat SAFI si FNI, din cauza faptului ca acestea au fost fonduri de investitii, institutie care, pe cale de consecinta este, in mod nejustificat este asociata de un numar mare de romani cu ilegaliatea financiara. Nemaivorbind despre faptul ca fondurile de pensii sunt o categorie aparte de fonduri, a carei functionare este strict reglementata si controlata de catre autoritatea de stat competenta.
Numarul mare de oameni (circa doua treimi din total) care au optat deja pentru un fond de pensii obligatoriu (asa-numitul pilon II al reformei), se explica prin faptul ca acesti bani sunt deja subscrisi, iar in lipsa unei optiuni a titularului, acesta ar fi oricum distribuit aleatoriu catre un fond autorizat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Dovada palpabila a neincrederii si lipsei de informare a romanilor in acest sistem este numarul mic de titulari ai unei pensii private facultative, cifrat la nici 20.000 de persoane.
Pentru succesul sistemului, care gratie unei legi gandite destul de bine pentru actuala perioada si nivel de informare si instruire economica a populatiei, este necesara o campanie de informare profesionista, nu doar din partea fondurilor, care sunt primii interesati de cat mai multi clienti, ci si din partea CSSPP si a Ministerului Muncii, in sensul informarii populatiei despre modul de functionare a acestor institutii financiare, asupra existentei fondului de garantare similar celui din sistemul bancar, a categoriilor de titluri de valoare in care este permisa investirea banilor viitorilor pensionari si a procentajului minim obligatoriu pentru titlurile cu risc foarte redus.
Fondurile private de pensii joaca un rol major in primele doua economii ale planetei, Statele Unite si Japonia, in cea din urma, precum si in Chile, singurul stat latino-american care are o clasa de mijloc, fondurile locale de pensii fiind cei mai importanti investitori din economiile lor. E bine, e rau?

---

Despre autor: