Ramona Horvath va invita in lumea muzicii

Oare cum v-ar placea, dragi cititori, sa va petrecetti timpul liber? Eu una v-as invita pe toti sa pornim impreuna
intr-o calatorie (i)reala, intr-unul dintre minunatele taramuri pe care le tot cutreier de ani buni. Pretul biletelor? Nici o problema, e o oferta speciala...
De fapt, totul e gratis pentru voi! De fapt trebuia sa incep spunandu-va
cu ce ma ocup eu si, evident, cum imi petrec timpul; as zice chiar timpul liber, dar aici apare pentru mine o nuanta speciala: e vorba despre timpul vietii, pur si simplu, iar in lumea pe care imi place sa o consider "a mea"
el inseamna Libertate. Pe scurt, sunt o tanara artista pianista, imi petrec timpul-viata iubind si slujind Arta, iar destinatia catre care v-am invitat
se numeste Lumea Muzicii. Sau, sa-i zicem Jazz-Land. Nu, nu e o gluma, desi unii o trateaza in acest fel... Lumea Muzicii e, de fapt, un taram nu
de multi cu adevarat cunoscut si, din pacate, foarte rar vizitat. Dar sa las deoparte parerile de rau, astazi sunteti invitatii mei. Asadar, va ofer pentru inceput imaginea celui mai recent succes, pe care l-am gustat din plin la Viena, o capitala europeana extrem de rafinata, cu un public cunoscator al muzicii bune (sau sa-i zicem de calitate), de orice fel. De altfel, nu puteam avea o mai mare bucurie, decat sa-mi fie sarbatorita ziua de nastere, pe scena Radiodifuziunii austriece, ORF, cand am deschis primul Festival de Jazz Romanesc, "Hot Romania"!
E drept ca, avandu-l ca partener de scena pe "uriasul" Jancy Korossy, creatorul pianisticii de jazz din Romania, cel care imi este si mentor si pe care cu drag si respect il numesc "mon maitre", seara nu putea prevesti decat un mare succes. Bineinteles ca ingredientele ce au dat o savoare in plus evenimentului au fost faptul ca publicul numeros ne-a ovationat minute
in sir, dar si ca organizatorii (ICR Viena) ne-au fost extrem de apropiati,
in permanenta.
V-am pomenit despre inegalabilul Jancy Korossy, deci nu pot sa nu men-tionez minunatia aranjamentelor pentru doua piane, pe care le-am cantat in deschiderea festivalului "Hot Romania", piese create intr-o maniera unica (as numi-o "korossy-ana"), compozitii izvorate din folclorul nostru autentic si combinate magistral cu ritmurile jazzului american, bucurandu-se de reactia spontana a spectatorilor, dar si de ecourile remarcabile din presa scrisa. Colaborarea mea cu maestrul Korossy are deja la activ numeroase concerte si aparitii in festivaluri internationale din Germania, Franta, Anglia, cateva si pe scene romanesti. Lucru care ma face sa ma simt fericita si mandra sa pot lucra si invata tot ce e mai bun, cu si de la cel mai bun in domeniu, ca sa nu mai vorbesc despre increderea pe care dl Korossy - considerat de faimosul Willis Connover printre primii cinci pianisti de jazz din lume si cel mai autentic din Europa! - mi-a acordat-o si mi-o acorda...
Sa stiti ca rezultatele colaborarii noastre nu intarzie sa apara: anul acesta, o victorie in fata altui public exigent, cel parizian. Concertele sustinute la Paris - primul, sub egida ICR Paris - mi-au oferit inca o data certitudini profesionale, dar au si adaugat un plus de responsabilitate pentru proiectele mele viitoare. Acest lucru l-am simtit de fiecare data cand am concertat in strainatate, solista sau cu formatie, iar in ultima vreme in formula de piano-duo (alaturi de Jancy Korossy). E poate cel mai important si sublim lucru sa atingi un varf, lanseaza imediat noi provocari, fapt care pe mine ma motiveaza si imi arata, prin reactia publicului, rasplata bunului Dumnezeu.
Nu cred ca astazi e foarte greu sa ajungi, ca artist, pe o scena si sa obtii performante; daca ai sprijinul necesar, e posibil sa beneficiezi si de o buna strategie de publicitate, deci vei avea si public, vei putea chiar sa fii platit... Partea grea vine insa abia acum: va mai aparea o a doua ocazie? De multe ori, publicul e prea bland, inghite orice i se pune pe masa, dar pentru curatenia noastra sufleteasca, pentru puritatea mintii si in final pentru noi insine, oare e bine sa ne multtumim cu mediocritatea? Eu cred ca ar fi bine macar sa incercam cu totii sa aspiram catre "mai bine". Cei care ar trebui sa inceapa ar fi chiar artistii romani, prin a fi mai exigenti cu ei insisi, prin a nu se compara cu ce e mai putin valoros in Occident, ci cu ce e mai bun.
Ma gandesc adesea la Dumnezeu, face parte din mine, din existenta mea, e "motorul" care ma face sa simt viata in fiecare clipa. stiu ca fara El nu as putea merge mai departe, am avut si am o nevoie acuta de a simti Divinitatea, de puterea careia nu m-am indoit niciodata. De asemenea, pentru ca in timpul-viata gandim mai liber si deci acordam prioritate tuturor senzatiilor noastre, trebuie sa va marturisesc ca, desi mi s-au facut numeroase solicitari pentru scenele europene, inca de pe bancile studentiei, mai intotdeauna la solicitarea organizatorilor straini (oare cat de valabila o mai fi vorba aceea, ca "nimeni nu-i profet in tara lui"?),
am preferat sa cutreier prin universul muzicii,
dar sa ma reintorc mereu la "sursa pamanteana", din tara natala, cea care imi da o putere si o energie infailibila, si cand plec in turnee, dar si cand sunt acasa. Este izvorul vietii mele si, probabil, pentru majoritatea dintre noi, fiinta care ne face dintr-odata sa devenim mai sensibili, doar la o simpla rostire a numelui: "Mama".
...stiti ce-mi doresc in timpul liber? Sa cuprind cu ambele brate publicul, sa-l port in lumea mea, lumea muzicii pe care o simt si o respir in fiecare clipa, sa-l plimb pe toate meridianele ritmurilor si in toate anotimpurile melodice, iar aducandu-l inapoi, in sala de concert, fiecare dintre ascultatori sa simta ca a primit in aceasta calatorie muzicala, alaturi de mine, ceea ce a cautat poate o intreaga viata. De fapt, despre voi vorbesc, dragii mei cititori de astazi!

---

Despre autor: