Vineri, la ora 15.00, la Tirgul Gaudeamus, profesorul Boia isi va lansa ultima carte aparuta in limba romana: „Occidentul. O interpretare istorica". Despre acest volum, tradus din editia aparuta intii in limba franceza, povesteste Lucian Boia in acest interviu, in exclusivitate pentru Cotidianul.

Profesor titular la Universitatea Bucuresti, Lucian Boia a devenit foarte cunoscut in Romania in urma publicarii volumului „Istorie si mit in constiinta romaneasca" (1997). El are, de asemenea, o impresionanta carte de vizita internationala, publicind constant la edituri din mai multe tari.

Spuneti si dumneavoastra in carte, dar nu nu numai dumneavoastra - e un loc comun - ca sint mai multe Europe. Romania din care Europa face parte?

E evident: face parte din Europa Rasariteana. Raspunsul e aici clar, chiar daca unii insista acum asupra faptului ca sintem in Europa Centrala. Am auzit spunindu-se ca sintem exact la mijlocul Europei daca masori distanta dintre Atlantic si Urali. Eu vorbesc insa de o impartire istorica si culturala a continentului european, nu de una facuta la numarul de kilometri. Deci noi sintem in partea rasariteana: partea ortodoxa, partea care a cunoscut o dezvoltare istorica mai lenta, care a intrat mai tirziu si incomplet in revolutia industriala, care si-a pastrat multa vreme un profil rural, care a avut o inclinare spre regimuri politice mai curind autoritare pina intr-o perioada destul de recenta.

Ce anume impiedica Romania sa fie cu totul „occidentala"?

Nu numai Romania e impiedicata sa fie total occidentala. Si Rusia, ca sa dau exemplul extrem, e poate intr-o masura mult mai mare decit Romania „neoccidentala". Nici nu stiu daca tara noastra va ajunge vreodata „total occidentala", dupa cum nu stiu daca Occidentul va ramine „total occidental". Noi cunoastem, in cel mai bun caz, istoria de pina acum. Nu cunoastem istoria de acum inainte. Romania a fost impiedicata de istorie. Este o alta istorie! De fapt, nu Europa asta din care face parte Romania este diferita, ci Europa Occidentala este diferita. Europa Occidentala a venit la un moment dat cu o alta formula. A venit cu o istorie dinamica, cu o istorie imaginativa, care a favorizat schimbarea, si nu mentinerea lucrului dat. A fost si este o Europa cuceritoare, in toate sensurile; o Europa expansionista care a inventat, in acelasi timp, democratia, dar si dispretul fata de celalalt. Mai curind Occidentul este exceptia. Sigur ca exceptia asta s-a impus asupra lumii si a devenit norma. Romania a ramas in urma fata de Occident. Ceilalti au ramas in urma fata de Occident nu fiindca erau meniti sa ramina in urma, ci pentru ca Europa Occidentala a mers foarte repede inainte. Acest decalaj are o istorie lunga si ar fi o greseala sa punem inapoierea doar pe seama comunismului. Comunismul a profitat de acest decalaj, e adevarat, si, la rindul lui, a facut ca aceasta intirziere istorica sa creasca venind cu o solutie de modernizare care nu s-a dovedit a fi una viabila. Nu e corect sa spunem ca Romania e acum intirziata fata de Europa Occidentala din cauza comunismului. Romania era deja intirziata! Comunismul a gasit un teren prielnic.

Cartea dumneavoastra, tradusa din editia dintr-o limba straina, cum se intimpla de regula cu volumele pe care le semnati, e comentata in ziare si in reviste importante din Franta. In doua-trei fraze, ce aduce nou perspectiva pe care o propuneti?

Eu am incercat sa explic un fenomen care este foarte curios. „Occidentul", cind isi incepe cariera, simbolic pe la anul 1000, este, dintre marile civilizatii, cel mai putin evoluata. E o lume saraca si grosolana daca il comparam cu Bizantul sau cu lumea islamica, foarte evoluata la acea vreme, sau cu marea civilizatie chineza. Spun povestea unui miracol; un „miracol" ca figura de stil, insa, pentru istorici, un „miracol" trebuie sa aiba o explicatie. Am incercat sa explic cum aceasta lume, care, la start, nu avea nici o sansa fata de marile civilizatii, a reusit nu numai sa le depaseasca, ci si sa inventeze cu totul altceva si sa domine si sa schimbe lumea. Sint foarte multe cauze care, adunate, ajung sa defineasca, in mod fundamental, un alt tip de civilizatie.

E o carte scrisa pentru romani sau pentru occidentali?

E o carte scrisa in primul rind pentru mine, fiindca am avut-o eu in mintea mea. Nu vreau sa ma prezint mai individualist decit sint in materie de activitate scriitoriceasca, dar cred ca orice autor scrie in primul si in primul rind fiindca are el nevoie sa scrie. Pur si simplu am vrut sa scriu o asemenea carte, fara sa ma gindesc ca o scriu pentru romani sau pentru occidentali. In al doilea rind, eu nu fac o diferenta intre „noi" si „lumea occidentala". Sigur, istoriceste, diferenta exista, dar eu nu am scris niciodata in mod special pentru romani sau in mod special pentru vestici. E o carte pentru oricine se intereseaza de ceea ce scriu eu.

Ce e Occidentul? Se poate spune ca e o „specie" superioara?

Nu cred ca putem discuta in termeni de „superior" si „inferior" pentru ca noi nu stim care sint sensul si directia lumii. Repet ce am spus: Occidentul este un altfel de civilizatie. E o civilizatie dinamica, o civilizatie transformatoare, e o civilizatie care a inventat stiinta moderna, tehnologia moderna. Tot ce e in jurul nostru sint inventii occidentale.

Occidentul e si un model de lume. E o lume fragila? O lume care va avea nevoie de intariri in viitorul imediat si mediu?

Ca istoric, abia daca reusesc sa deslusesc trecutul. Ce se va intimpla in viitor este greu de spus. Acum, procesul de globalizare face ca Occidentul sa nu mai detina singur secretul acestui tip de civilizatie. Cuceririle si inventiile Occidentului se raspindesc foarte repede in intreaga lume, iar unii se pot dovedi mai rapizi decit „occidentalii". A se vedea in acest sens ce se intimpla acum in Extremul Orient. Sint insa multe primejdii care pasc civilizatia occidentala si Europa. E inca o lume performanta, e inca nucleul central al lumii, dar e o lume care devine tot mai mica. Avem demografie in declin, avem fenomenul imigrationist care ridica multe probleme. Pe de alta parte, eu la intrebarea asta raspund usor: n-am nici cea mai mica idee ce va fi peste 100 de ani! Sigur sint multi care au idei in privinta asta, dar va asigur ca tot ce se spune ca va fi peste 100 de ani nu o sa corespunda cu ceea ce va fi atunci.

Se poate spune ca proiectul UE este unul „imperialist"?

Da. Insa, mai degraba, in sensul soft al termenului. Europa Occidentala a simtit nevoia sa isi mareasca domeniul, judecata care a stat la baza acestei nevoi fiind aceea ca statele foarte mari vor avea un cuvint de spus. SUA, azi, China, miine; deci in sensul acesta e si proiectul european unul „imperialist". Cind spun acum „imperialist", nu acord termenului o conotatie negativa.

Este Occidentul cea mai buna dintre lumi? Au fost afirmatii de acest gen de-a lungul timpului…

Asta eu nu indraznesc sa spun. Din punctul meu de vedere, este cea mai buna dintre lumi, ceea ce nu inseamna ca este o lume buna. Sau nu inseamna ca este o lume foarte buna. Occidentul a fost si inca mai este cea mai eficienta dintre lumi. A fost si este lumea care a realizat cel mai mult.

E mai usor de scris o carte despre Occident decit una despre Orient?

Pentru mine este mai usor, fiindca ma pricep mai bine la Occident decit la Orient. Am, de cind ma stiu, o inclinare spre lumea occidentala. Relatia mea cu Occidentul este foarte confortabila. M-am simtit bine cu valorile occidentale, iar cartilor mele am incercat sa le dau o tusa occidentala.