Corespondenta din Chisinau
Liderul comunist de la Chisinau, Vladimir Voronin, condamna socialismul sovietic, stalinismul si brejnevismul, dar nu renunta la titulatura comunista, deoarece spera ca acest brand politic ii va aduce o noua victorie la alegerile parlamentare din 2009. La ultima plenara a comunistilor, el le-a prezentat colegilor de partid un program reformat de orientare socialist-europeana al Partidului Comunistilor, care pledeaza pentru pastrarea Moldovei in afara oricarui bloc militar. Opozitia si analistii politici de la Chisinau sustin insa ca este vorba de un truc al generalului Voronin menit sa curete partidul de imaginea de succesor al comunismului totalitar care-l discrediteaza in plen electoral.


FÃ…RÃ… AUTORITARISM?  In esenta, la plenara partidului liderul de la Chisinau s-a desolidarizat de evolutia socialismului de tip sovietic, acuzand vechea nomenclatura de esecul reformelor din Republica Moldova din anii 1990. "Nu putem sa nu recunoastem ca principala problema a practicii comuniste nu au fost ideile umaniste de egalitate sociala, nu politica sociala implementata, ci lipsa democratiei, a increderii in aptitudinea fiecarui om de a lua decizii si de a fi responsabil pentru ele", a mentionat Vladimir Voronin. Potrivit lui, comunistii moldoveni vor respinge categoric practicile unor miscari de stanga din spatiul ex-sovietic, care propaga idei de izolare, autoritarism, nationalism si separatism. In acelasi timp, PCRM apreciaza pozitiv dezvoltarea fructuoasa a ideilor socialiste in Europa Centrala si de Vest. Nu in ultimul rand, comunistii moldoveni se  angajeaza sa reduca treptat componenta militara in toate programele de stat si sa purceada la constructia unui stat demilitarizat. In opinia analistilor politici, reformele ideologice anuntate de liderul comunist de la Chisinau se aseamana, in realitate, cu discursul unui diplomat prin care, de fapt, acesta nu a spus nimic. Ori Vladimir Voronin a afirmat si pana acum, in repetate randuri, ca este seful unui partid comunist ce recunoaste doar scopurile umane ale doctrinei comuniste. Intre vorbe si realitate insa e distanta lunga. Reformele anuntate nu schimba cu nimic nici atmosfera din interiorul partidului si, cel mai probabil, nu reduc nici presiunile exercitate de Vladimir Voronin asupra institutiilor democratice. Pur si simplu, sustin observatorii independenti, se incearca o ajustare a mesajului politic, reiesindu-se din aspiratiile proeuropene ale majoritatii populatiei in perspectiva alegerilor parlamentare hotaratoare din 2009.


AVANTAJE. Faptul ca denumirea Partidului Comunistilor va ramane neschimbata este de inteles. Vladimir Voronin a spus ca nu renunta la aceasta titulatura, "deoarece ea ar putea fi preluata de o alta formatiune, iar brandul «comunist» i-ar garanta acesteia 20% din voturi fara sa faca nimic". Realitatea, in opinia analistilor politici, e alta. Este adevarat ca nu toti cei care au votat pentru comunisti acum trei ani s-au deceptionat, desi sondajele arata ca popularitatea acestui partid scade lunar cu aproximativ 3%. Prin aceasta mimata schimbare doctrinara Vladimir Voronin incearca, pe de o parte, sa-i tina in preajma pe alegatorii comunisti de rit vechi, iar pe de alta parte - sa evite o scindare a partidului care sa rezulte din convingerile marxist-leniniste ale unui numar mare de membri pentru care sintagma "Partid Comunist" conteaza si pe care ar incerca sa o pastreze in cazul unei eventuale scindari.


ALTE PÃ…RERI. Totusi, liderul de la Chisinau poate avea surprize in partid mai aproape de alegeri. Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, cel care a depus flori anul acesta la bustul lui Mihai Eminescu de ziua marelui scriitor roman, este membru al Partidului Comunistilor. Tot Marian Lupu a declarat dupa alegerile locale din anul curent ca nu vede pentru viitor ca forta politica din care face parte "sa fie atasata de grupurile politice de extrema stanga, marginalizate pe plan european". Lupu a precizat atunci ca "exista multi membri de partid care inteleg ca situatia politica dupa alegeri s-a schimbat considerabil", sugerand ca declaratiile sale reprezinta nu doar opinii proprii.