Nationala joaca azi, cu Albania, ultimul sau meci in preliminariile Euro 2008, pe fostul „23 August", locul in care s-au ratat incredibil calificarile la CM din 1982 si 1986.

Avida de a lasa urme in fotbalul romanesc, generatia lui Chivu si Mutu a batut Europa de la Rotterdam la Sofia si de la Minsk la Ljubljana pentru a intra in posesia biletelor de acces la turneul final din vara lui 2008. O campanie inceputa in urma cu peste doi ani, la Constanta, se incheie astazi 300 km mai la vest, in Bucuresti, dar peste sase luni tricolorii isi vor continua drumul spre miazanoapte, la festinul continental ce ii asteapta in Viena, Innsbruck, Basel, Geneva si alte orase din spatiul helveto-austriac.

Finalul campaniei de calificare coincide cu sfirsitul sportiv al stadionului National din Complexul „Lia Manoliu". Inaugurata cu o infringere la nivel de echipa nationala, pe 25 octombrie 1953 (0-1 cu Cehoslovacia, in preliminariile CM 1954), arena, in cei 54 de ani de existenta, a adus mai multe ghinioane decit noroc reprezentativei Romaniei. Primul succes pe acest stadion a venit la abia doi ani de la inaugurare (28 septembrie 1955, 1-0 cu Belgia) si intr-o jumatate de secol nationala nu a obtinut aici decit o singura calificare la turneul final (Mexic ’70, dupa 1-1 cu Grecia). Au fost aici infringeri catastrofale, precum cele cu Elvetia (1-2, 10 octombrie 1981) si Irlanda de Nord (0-1, 16 octombrie 1985), care ne-au privat in ultimul moment de prezenta la Campionatele Mondiale, deschiderea spre lume venind abia dupa ce jocurile nationalei au fost mutate pe stadionul Steaua, unde s-a disputat inclusiv dramaticul Romania-Danemarca 3-1 (15 noiembrie 1989), care ne-a dus la Coppa del Mondo. Mai mult, revenirea aici in primavara lui 2003 a fost de-a dreptul rusinoasa (2-5 cu Danemarca) si a compromis in buna masura sansele calificarii nationalei noastre la Euro 2004.

Romania joaca astazi primul si ultimul meci din preliminariile 2008 pe stadionul National si chiar daca e deja calificata la turneul final are obligatia de a invinge aici Albania si o istorie potrivnica a arenei. Este in joc mentinerea in urna a treia la tragerea la sorti a grupelor CE 2008 (2 decembrie, la Lucerna), alaturi de Anglia, Portugalia si Suedia, fiindca un esec sau semiesec ne-ar retrograda in ultima urna valorica. Lotul nostru este destul de decimat, lui Adrian Mutu, care a lipsit si in meciul de la Sofia, adaugindu-i-se pe lista absentilor alti trei titulari. „Codrea nu va juca din cauza cartonaselor, Chivu nu s-a simtit bine si a resimtit dureri la picior, astfel ca nu l-am fortat, iar Banel va face un RMN azi, dar mai mult ca sigur nu va juca impotriva Albaniei", a declarat Victor Piturca dupa antrenamentul oficial, Chivu neparticipind la sedinta de pregatire, in timp ce Banel Nicolita s-a pregatit normal, insa la final a acuzat o accidentare. Chiar si asa, nationala noastra n-ar trebui sa aiba probleme, ascendentul asupra Albaniei nefiind deloc de neglijat: tricolorii n-au mai pierdut in fata adversarilor de astazi din 2 mai 1948. Partida Romania-Albania va incepe la ora 18.00 (in direct la TVR 1) si va fi precedata de un show al trupei Voltaj si urmata de un spectacol ce are ca punct de rezistenta demolarea simbolica a stadionului.

Mutu si Chivu, print si cersetorCei mai titrati romani din Italia, Adrian Mutu si Cristi Chivu, au devenit jucatorii extremelor. Atacantul Fiorentinei a fost nominalizat printre cei mai buni jucatori straini din Serie A in sezonul trecut, in cadrul premiilor „Oscarul Fotbalului", alaturi de atacantul lui Internazionale Milano, Zlatan Ibrahimovici, si milanezul Kaka. La polul opus, fundasul lui Inter si capitanul nationalei figureaza pe lista de nominalizati pentru premiile „Bidonul de Aur", care va fi decernat celui mai slab jucator din prima liga italiana. Cristi Chivu concureaza aici cu brazilianul Adriano, care este si detinatorul trofeului, cu Ronaldo, cu Emerson si cu Tiago. (F.D.) Bilete last minute pentru Euro

Preliminariile Campionatului European din Austria si Elvetia se incheie azi, cu Portugalia, Anglia, Suedia si Turcia in pole position pentru completarea grilei. Patru locuri au mai ramas disponibile pentru Euro 2008, chiar si acestea parind a fi deja amanetate de puternicii Europei care nu au mai prins bilete in fata la spectacolul din Austria si Elvetia. Astfel, Portugalia are prima sansa de calificare in fata Finlandei si Serbiei, trebuindu-i doar un egal acasa cu finlandezii, Turciei ii trebuie trei puncte acasa cu Bosnia, Anglia trebuie sa-i smulga doar un punct Croatiei, in Albion, iar Suediei ii trebuie numai un egal, la Stockholm, in fata Letoniei. Ieri s-au aflat insa in centrul atentiei tarile organizatoare, o data cu marcarea a 200 de zile ramase pina la deschiderea oficiala a Campionatului European. Chestiunile legate de infrastructura sint deja ca si rezolvate, raminind cele de ordin tehnic, pina la Craciun urmind sa se stabileasca grupele turneului final si cele 12 brigazi de arbitri ce vor oficia pe durata celor trei saptamini (7-29 iunie). Deocamdata, Euro 2008 SA are 170 de angajati permanenti, dar iunie 2008 va gasi societatea cu un personal al carui numar se va ridica la 450. (D.S)

Performante si umilinte pe Stadionului National Istoria sportului romanesc este strins legata de Stadionul National din Complexul Sportiv Lia Manoliu, cea mai mare arena din tara gazduind de-a lungul vremii victorii de rasunet ale echipei nationale de fotbal si ale formatiilor de club din Bucuresti, dar si meciuri de cosmar. Numele stadionului National este legat de fotbalisti de legenda precum Eusebio, Paolo Rossi sau Michel Platini, de performante ale echipelor romanesti de club in competitiile europene, de festivitati grandioase dedicate fostului dictator Nicolae Ceausescu, dar si de artisti precum Michael Jackson, Depeche Mode, George Michael, Joe Cocker sau The Rolling Stones.

Primul meci care s-a disputat pe fostul "23 August" a constituit si o infringere pentru echipa nationala a Romaniei, care a pierdut, cu scorul de 0-1, in fata selectionatei Cehoslovaciei, in 25 octombrie 1953, in faza preliminara a Cupei Mondiale din Elvetia (1954). 90.000 de spectatori au asistat atunci la infringerea nationalei conduse de pe banca tehnica de Gheorghe Popescu, golul cehoslovacilor fiind o reusita a lui Safranek. Romania a pierdut calificarea la turneul final al CM, clasindu-se pe locul doi al grupei a VIII-a a preliminariilor CM 1954.Abia doi ani mai tirziu, in septembrie 1955, reprezentativa Romaniei reuseste sa obtina o victorie pe stadionul "23 August", cind nationala invinge Belgia intr-un meci amical, in fata a 100.000 de oameni, cu 1-0, prin golul lui Nicolae Georgescu. Pe 14 octombrie 1973, Romania reuseste cea mai categorica victorie din istorie, scor 9-0, cu Finlanda, in preliminariile Cupei Mondiale din 1974, din RF Germania. Au marcat atunci Ion Dumitru, Marcu (2), Mircea Sandu (2), Florea Dumitrache (2), Nicolae Pantea si Dudu Georgescu.

Un meci memorabil pentru microbistii a avut loc in 16 aprilie 1983, singura data cind Romania a reusit sa invinga o campioana mondiala intr-un meci oficial. Este vorba despre Romania-Italia, din preliminariile pentru Euro-84, meci cistigat de nationala lui Mircea Lucescu, cu 1-0, prin golul inscris de Ladislau Boloni, printr-un sut de la aproximativ 30 de metri de poarta lui Dino Zoff. Partida a fost oficiata de Michel Vautrot, un arbitru de numele caruia se leaga un alt succes romanesc, finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, cistigata de Steaua in fata FC Barcelona, 2-0, dupa executarea loviturilor de departajare.

Pe linga momente de glorie, stadionul a gazduit si meciuri rusinoase pentru prima reprezentativa. Unul dintre acestea a avut loc in primavara anului 2003, pe un teren fara iarba, dar presarat cu nisip, cind Romania a fost invinsa de nationala Danemarcei, cu scorul de 5-2, in preliminariile pentru Euro 2004.

Partida Romania-Albania, ultima pentru nationala condusa de Victor Piturca din preliminariile pentru Euro-2008, care va avea loc miercuri, de la ora 18.00, va fi a 66-a disputata de prima reprezentativa pe Stadionul National, potrivit Mediafax.

Pricipalele evenimente gazduite de Stadionului National (fost 23 August) sunt urmatoarele:

1953 - Se inaugureaza cel mai mare stadion din Romania, construit cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor de la Bucuresti;

1955 - CCA, viitoarea Steaua, invinge cu 5-1 la Bucuresti, intr-un joc amical, echipa engleza Luton Town, una dintre echipele celebre ale vremii;

1956 - Gheorghe Voica marcheaza primul gol din istoria participarii echipelor rominesti in Cupa Campionilor Europeni, in partida Dinamo-Galatasaray Istanbul, 3-1;

1963 - Dinamo-Real Madrid, 1-3, in turul II al Cupei Campionilor Europeni, 100.000 de spectatori;

1969 - Romania - Grecia, scor 1-1, tricolorii se califica la Mondiale;

1973 - Cea mai categorica victorie din istorie: scor 9-0, cu Finlanda, in preliminariile CM. Au marcat: I.Dumitru 6, D.Marcu 8, 43, M.Sandu 25, 65, F.Dumitrache 45, 63, N.Pantea 55, D.Georgescu 81;

1975 - Dinamo invinge Real Madrid cu 1-0, gol Alexandru Satmareanu, in primul tur al CCE;

1981 – Cu prilejul Universiadei, se schimba gradenele din lemn ale arenei si pista de atletism este inlocuita cu una din zgura;

1982 - Atleta Vali Ionescu-Constantin stabileste un nou record mondial la saritura in lungime, cu o reusita de 7,20 m;

1983 - Romania invinge campioana mondiala, Italia, cu 1-0 in preliminariile Euro ’84;

1983 - Atleta Anisoara Cusmir stabileste un nou record mondial la saritura in lungime, cu o performanta de 7,43 metri;

1983 - Dinamo invinge cu 3-0 pe Hamburg, in turul al doi al Cupei Campionilor Europeni;

1984 - Dinamo-Liverpool 1-2, in semifinalele Cupei Campionilor Europeni, 70.000 de spectatori;

1985 – Romania, cu Hagi capitan de echipa, pierde in fata Irlandei de Nord un meci decisiv pentru calificarea la turneul final al CM 1986;

1989 - La 23 august 1989 are loc ultima defilare comunista pe stadion;

1992 - Megastarul Michael Jackson concerteaza prima oara in Romania;

1999 - Concert al legendarei trupe rock Metallica;

2003 - Romania-Danemarca, scor 2-5, in preliminarile Euro 2004, una dintre cele mai rusinoase infringeri din istorie;

2006 - Steaua si Rapid se intilnesc in primul sfert de finala al unei competitii europene, disputat intre doua echipe rominesti;

2007 - Concertul formatiei The Rolling Stones;

2007 – Romania - Albania, ultimul meci al echipei nationale pe acest stadion.

National, al cincilea stadion demolat in ultimii 75 de ani

Stadionul National, fost "23 August", din cadrul Complexului Sportiv Lia Manoliu, va deveni a cincea mare arena sportiva demolata in ultimii 75 de ani, dupa Romcomit, Venus, Unirea si Republicii. Inainte de paradele lui Voinescu, de golurile lui Petschowski si Ozon, de fentele Giscanului Dobrin sau de trasoarele lui Boloni, de plutirea Iolandei Balas sau eseurile lui Florica Murariu, de manifestarile din 23 August sau de concertele lui Michael Jackson sau Depeche Mode, actuala suprafata pe care este construit Complexul Sportiv Lia Manoliu nu facea parte din Bucuresti. Perimetrul se afla in comuna Dudesti-Cioplea. Cea mai mare parte era o gradina de zarzavat, care apartinea unui bulgar, Ivan Gruev, iar restul se afla in proprietatea N. Malaxa Societatea Anonima Romana care, de altfel, a si revendicat terenul in instanta. Mai tirziu a devenit tirg de vite si locul unde se tineau celebrele bilciuri.

Ideea unui nou stadion a aparut la inceputul anilor '50 si, dupa unele surse, lucrarile au durat cinci luni. In vara anului 1953, Complexul Sportiv "23 August", este inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor. Baza sportiva dispunea de un stadion cu o capacitate de 80.000 de spectatori, pista de atletism, precum si de 21 terenuri de antrenament, un lac si doua bazine.

In 1976, s-a decis montarea unei instalatii de nocturna, dotata cu tehnologie Siemens si cu o putere a becurilor de 700 de lucsi. Ca urmare a stilpilor, capacitatea stadionului a fost redusa de la circa 80.000 de locuri, la aproximativ 60.000.

Primele lucrari de modernizare de mare amploare s-au desfasurat dupa 28 de ani, cu ocazia organizarii Universiadei, in anul 1981. Au fost schimbate gradenele din lemn, pista de atletism pe pamint a fost inlocuita cu una de zgura, suma totala a lucrarilor variind intre 33 si 34 de milioane de lei. Au trebuit sa treaca 22 de ani pentru ca instalatia de nocturna sa fie si ea modernizata. In anul 1998, inaintea Campionatului European de tineret, vechea instalatie a fost inlocuita cu una Phillips, care are peste 1.000 de lucsi. Totodata, prin montarea scaunelor, capacitatea arenei s-a redus din nou cu citeva mii de locuri.

In istoria sa de 54 de ani, stadionul National a avut parte si de un episod nefericit. La inceputul anului 2003, guvernul s-a implicat in refacerea suprafetei de joc. In anumite zone gazonul a fost decopertat si reinsamintat, insa o ninsoare a dat peste cap planurile firmei. Aflate in criza, autoritatile au imprastiat nisip pe teren pentru a nu acoperi portiunile de pamint.

Un an mai tirziu, presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Octavian Morariu, anunta demararea unui proiect de refacere a gazonului si a pistei de atletism, care prevedea si inaltarea suprafetei de joc cu 1,5 metri. Lucrarea, prevazuta a fi data in folosinta in primavara anului 2005, a fost finalizata in anul 2006. Suma initiala a lucrarilor a fost cifrata la 87 de miliarde, ulterior ajungind la 111 miliarde de lei vechi.

Romcomit-ul, demolat de Carol al II-a…

In afara stadionului National, de-a lungul timpului alte patru mari arene sportive din Bucuresti, reprezentative pentru fotbalul rominesc, au disparut. Primul arena importanta a Bucurestiului a fost ROMCOMIT, al carui nume venea de la abrevierea Bancii Comerciale Romano-Italiana, care a fost inaugurata in 1923. Stadionul era situat linga Podul Elefterie, intre caminul studentilor, peste Facultatea de Drept. Pe acest stadion isi disputa meciurile echipa cu acelasi nume, condusa Ettore Brunelli. La sfirsitul anului 1924, cluburile Romcomit si Triumf au fuzionat si, din aceasta asociere, a luat fiinta clubul Juventus Bucuresti.

La 13 septembrie 1925, CFR Bucuresti si Ujpest Budapesta au disputat primul meci in nocturna din Romania, eveniment repetat a doua zi, la partida dintre aceeasi Ujpest si o alta mare echipa a capitalei in cea vreme, Juventus Bucuresti.

In cartea "Glasul rotilor de tren", regretatul Ioan Chirila descria rudimentara instalatie de nocturna: "Un lucru as vrea sa nu uitati: pe Romcomit exista si o instalatie de nocturna. Primitiva si ea, nici vorba, dar era. De-a curmezisul terenului erau intinse noua sau zece fire de sirma, cu cite 7-8 becuri fiecare, la vreo zece-doisprezece metri inaltime. Lumina nu era grozava (...). Partea proasta era ca in timpul jocului se mai spargeau 3-4 becuri, mai ales la degajarile portarilor, si atunci, in pauza, se inalta o scara de zugrav si becurile ardeau din nou".

Pe "Romcomit" a jucat si echipa nationala a Romaniei doua meciuri amicale, ambele in 1925: cu Turcia, scor 1-2, si cu Bulgaria, scor 6-1.

In anul 1934, cind Juventus promovase in Divizia A, Regele Carol al II-a a decis sa darime stadionul. In locul acestuia a fost ridicata "Cetatea Universitara", complexul studentesc de astazi, de linga Facultatea de Drept.

Unirea, sub aripa Militiei

Clubul Unirea Bucuresti si-a construit propria arena in 1924, in imediata apropiere a Garii de Est, iar doi ani mai tirziu, la 1 iunie 1926, a luat fiinta, prin fuziunea dintre Unirea si Tricolorul Bucuresti, una din echipele celebre: Unirea Tricolor Bucuresti, unde a debutat ca fotbalist si Titus Ozon. Echipa cartierului Obor se poate mindri ca pe stadionul sau a avut loc primul meci din campionatul in sistem divizionar.

Evenimentul s-a petrecut la 4 septembrie 1932, ocazionat de partida dintre Unirea Tricolor si AMEFA. In 1948, clubul a fost preluat de Ministerul Afacerilor Interne, actualul Minister al Internelor si Reformei Administrative, si botezat Dinamo "B" Bucuresti, iar Dinamo "A" luase locul formatie Ciocanul Bucuresti, fosta Maccabi. Stadionul de linga Gara de Est a fost dat uitari. Ulterior a fost demolat, fiind construite mai multe blocuri.

Venus, distrus de comunisti

La cinci ani de la inaugurarea stadionului ROMCOMIT, Bucurestiul se "pricopsea" cu o noua arena: Venus, amplasata in spatiul dintre Splaiul Dimbovitei si Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus. Construirea stadionului a fost posibila prin efortul exclusiv al unuia dintre cei mai longevivi presedinti de club din acea vreme: avocatul Alexandru Eladescu. Acesta a vindut o padure, proprietate personala. Venus a fost cea mai titrata echipa din Bucuresti, cu opt titluri de campioana, intre 1920 si 1940.

De numele stadionului Venus se leaga si primul cuplaj, organizat la 22 septembrie 1935, cu ocazia partidelor Unirea Tricolor - AMEFA si CFR Bucuresti - Crisana Oradea. In perioada 1937-1939, pe arena Venus s-au disputat majoritatea meciurilor echipelor rominesti din Cupa Europei Centrale, pe zgura, nu pe gazon, precum si cinci finale ale Cupei Romaniei. Dupa instaurarea regimului comunist si a "exterminarii burgheziei", echipa a fost retrogradata in ligile inferioare si, ulterior, s-a desfiintat. In anul 1948, ca urmare a includerii zonei intr-o arie militara, majoritatea cladirilor au fost demolate, inclusiv stadionul Venus.

Stadionul care a devenit garaj

Doi dintre cei mai vestiti arhitecti ai vremii, Horia Creanga si Marcel Iancu, pionierii arhitecturii moderne interbelice, s-au ocupat de proiectarea stadionului ONEF, considerat primul stadion modern din Romania. Inaugurarea a avut loc la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa Romaniei si cea a armatei franceze, incheiat cu victoria oaspetilor cu scorul de 35-3. Cunoscutul ziarist de rugby, Constantin Zamfir, publica reteta incasarilor in numarul din luna ianuarie a anului 2005 a Magazinului Istoric. "Reteta incasarilor i-a uimit pe organizatori, obtinindu-se din vinzarea biletelor suma de 700.000 de lei. Acestea au avut urmatoarele preturi: rezervate - 200 lei (pentru ofiteri - 60), tribuna - 100 lei, populare (peluze sau in picioare) - 40 lei, soldati si elevi «in uniforma» - 20 lei. Biletele de favoare s-au distribuit doar oficialitatilor, iar ziaristii puteau intra pe baza legitimatiilor. Spre comparatie, amintim ca un ziar costa 5 lei, o pereche de ghete sport din import - 350 lei, iar la cursele de cai cistigurile erau intre 5.000 si 25.000 lei".

Istoricul Dinu C. Giurescu sustine ca in septembrie 1944 "la stadionul ANEF a avut loc prima adunare comunista convocata de Partidul Comunist Roman, proaspat devenit legal. Citeva mii de oameni au cerut zgomotos demisia guvernului prezidat de generalul Sanatescu, sub simplul pretext ca Guvernul nu a fost in stare sa ceara epurarea".

ONEF, devenit ulterior ANEF, a fost primul stadion care avea gazon prevazut cu sistem de drenaj. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, stadionul a fost mistuit de flacari, insa a fost refacut si, la 3 septembrie 1948, a fost redat in folosinta, cu ocazia primei editii a Campionatelor Internationale de Atletism ale Republicii Populare Romane, dar sub un alt nume: "Republicii".

Odata cu construirea stadionului stadionului "23 August", "Republicii" a devenit din ce in ce mai rar folosit, pentru ca la inceputul anilor '80 sa "cada", doborit de buldozere, pentru a face loc Casei Poporului. De fapt, pe vechiul amplasament al stadionului Republicii se afla garajul Camerei Deputatilor.