Modificare CPP Presedintele Traian Basescu a trimis ieri Parlamentului spre reexa­mi­nare a legii de aprobare a Ordo­nan­­tei de Urgenta 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de
Modificare CPP Presedintele Traian Basescu a trimis ieri Parlamentului spre reexa­mi­nare a legii de aprobare a Ordo­nan­­tei de Urgenta 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Penala si a altor legi. El a explicat ca noile modificari fa­cu­te de Camera Deputatilor subordo­neaza interesul public celui perso­nal. Ba­sescu a aratat ca restrangerea prerogativelor organelor judiciare este extrem de grava, fiind de natura a submina capacitatea acestora de a afla adevarul, generand o "disolutie a autoritatii institutiilor statului". "Daca as fi promovat aceasta lege azi, ar fi iesit de sub urmarirea penala Patriciu, Tender, Mazare, Codrut Seres, Remes, Pacuraru, Chiuariu, Nagy, Serban Mihailescu si multi altii. Tinta acestor modifi­cari la Codul de procedura penala a fost clientela politica."  ACCENT PE PARTEA VaTaMATa. Traian Basescu a spus ca s-ar fi asteptat ca noile prevederi sa stabileasca drepturile si garantiile procesuale ale partilor vatamate, "cu acuratete". "Din pacate, nu a reprezentat o preocupare semnificativa a Legislativului. Am sa va dau exemple: ar fi fost extrem de important daca am fi avut indicatii in Cod despre cum este protejata comunicatea daca un primar fura. Din cod aflam insa cum il protejeaza pe primar", a spus Traian Basescu. "La fel ar fi fost interesant sa aflam din Codul Penal, din Codul de Procedura Penala cum este protejata natiunea romana daca un ministru fura. Noi aflam din acest cod cum este protejat ministrul. Si se ridica tot felul de ingradiri in a se desfasura ancheta. De asemeni, era foarte important daca am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariati. Noi aflam aici cat de bine poate fi protejat salariatul care fura. De asemeni, era extrem de important sa vedem care sunt drepturile unui cetatean in casa caruia, prin efractie, un infractor intra pe timp de noapte si ii fura bunuri sau il agreseaza. Nu, noi aflam cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casa. Sau, pur si simplu, sa aflam cum este protejat un cetatean caruia i se fura portofelul in autobuz. Nu, noi aflam cum este protejat cel care fura", a declarat seful statului.
DISOLUTIA AUTORITaTII. Presedintele a apreciat ca modificarile la CPP cu accent pe drepturile persoanelor invinuite sau inculpate in cauze grave "implica restrangerea grava a prerogativelor organelor judiciare". "Restrangere extrem de periculoasa deoarece afecteaza eficacitatea organelor de cercetare si submineaza capacitatea lor de a afla adevarul. O asemenea initiativa este de natura sa genereze o disolutie a autoritatii institutiilor statului si sa blocheze activitatea de cercetare si de urmarire penala. Traian Basescu a criticat si modificarile privind interceptarile telefonice, aratandu-se ingrijorat ca organele judiciare nu vor mai putea strange probe prin acest mijloc. "Interceptarile nu se mai pot efectua decat dupa inceperea urmarii penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informata ca este investigata. Din acest motiv prin interceptari este putin probabil sa se mai obtina informatii relevante pentru ancheta, atata vreme cat persoanele investigate sunt prevenite. Va dau un exemplu: un cetatean care intra pe teritoriul Romaniei, fie el strain sau roman, despre care din informatii de la institutii omoloage, institutiile statului roman primesc informatia de suspiciune pentru posibile acte de terorism, acest cetatean nu poate fi pus sub supraveghere pana cand nu i se aduce la cunostinta ca a fost pus sub urmarire penala. Astfel de prevederi in Codul de Procedura Penala sunt de natura sa afecteze inclusiv securitatea nationala a tarii. Dar au mers pana acolo incat au acceptat astfel de prevederi ca sa-si poata proteja clientela politica fara sa le pese de importanta actului lor pentru securitatea nationala", a spus Basescu. Presedintele a mai criticat si prevederea care spune ca raspunsul la cererea unei parti in proces cu privire la efectuarea unei expertize obligatoriu trebuie sa fie pozitiv, in timp ce pana acum solicitarea era evaluata de judecator sau de procuror, "pentru a se evita tergiversarea procesului penal". "Acum administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a partii. In dosarele cu mai multe persoane, acestea, pe rand, pot cere expertiza, lungind la infinit procesul penal", a declarat seful statului. CLIENTELA POLITICa. Criticile prezidentiale au continuat: "Limitarea duratei anchetei penale la sase luni cu posibilitatea de prelungire doar in circumstante exceptionale. Acest lucru este o piedica uriasa in investigarea eficienta a infractiunilor complexe de criminalitate organizata, coruptie si infractiuni economice. Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmarire penala de a aduna probe suficiente. Ne aflam in situatia unei incercari de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-as da doar un exemplu ce se intampla intr-o tara europeana. Ati aflat zilele trecute ca o structura mafiota din Italia a fost, in sfarsit, probata de carabinieri dupa 12 ani si s-au produs arestarile zilele trecute. Ce-ar fi ca italienii, sau orice tara civilizata, sa aiba o astfel de limitare la anchete, timp de sase luni. Dar daca venim aici la noi acasa, numai din dosarele publice, va pot spune ca daca as fi promulgat aceasta lege astazi, ieseau de sub urmarire penala domnii Patriciu, domnul Tender, domnul Mazare, domnul Adrian Nastase, domnul Codrut Seres, domnul Remes, domnul Pacuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Serban Mihailescu si multi altii. Tinta acestei modificari la Codul de Procedura Penala a fost clientela politica". CONSECINTA DEOSEBIT DE GRAVa. Seful statului a criticat si ridicarea pragului de la care se considera ca o infractiune are consecinte deosebit de grave, "de la 200 mii lei pana la 30 milioane de lei, deci aproape 10 milioane de euro". "Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, cu evaziune fiscala, delapidari, sa ramana in afara posibilitatii de a mai fi sanctionate de instanta. Imaginati-va, cei care au facut evaziune fiscala de peste 10 milioane de euro se pot culca linistiti daca maine s-ar promulga acest Cod de procedura penala". "Imaginati-va doar perioada de investigatie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro, perioada de judecata la judecatorie dureaza un an, un an si jumatate, doi chiar, apoi apelul la Curtea de Apel, alt an, an si jumatate si urmeaza Curtea Suprema de Justitie. Toti cei care au delapidat pana in 10 milioane de euro se pot culca linistiti, daca maine s-ar promulga acest Cod de Procedura Penala" a spus Basescu. De precizat ca schimbarea notiunii de "consecinte deosebit de grave" determina aplicarea de pedepse mai mici, prin imposibilitatea incadrarii faptei la categoria "deosebit de grav", daca prejudiciul cauzat prin infractiune nu e mai mare de 30 de milioane de lei.
EXEMPLUL CU ZIARISTII. "Un alt exemplu este unul care va priveste si nu as vrea sa considerati ca-l dau din motive populiste, pur si simplu, contravine unor norme CEDO: sanctionarea cu inchisoarea a jurnalistilor pentru difuzarea de inregistrari audio sau video, in care sunt relatate presupuse fapte infractionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constanta, in sensul ca inregistrarile pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primeaza in acest caz fata de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricarei norme de aparare a interesului public. Acestea sunt doar cateva din modificarile aduse Codului de Procedura Penala si din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru a proteja drepturile persoanelor suspectate de savarsirea unor fapte penale, nu si protejarea drepturilor persoanelor vatamate prin savarsirea de infractiuni. De aceea, am solicitat parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Penala, in sensul pastrarii intacte a prevederilor din aceasta ordonanta. Asta a fost declaratia pe care am dorit s-o fac".
NEOFICIAL. Presedintele a tinut sa spuna ziaristilor prezenti la Cotroceni, ca mai are de facut o precizare, dar dupa ce acestia au inchis camerele de luat vederi si reportofoanele. Traian Basescu a aratat ca prevederile asa cum au fost aprobate de Parlament il favorizau si pe el, in dosarul Flota. Seful statului a subliniat insa ca el nu-si rezolva problemele astfel.  REMEMBER. Reamintim ca modificarile criticate au fost adoptate de Camera Deputatilor, camera decizionala, la data de 22 octombrie, legea fiind trimisa presedintelui spre promulgare in 5 noiembrie. Reactia Ministerului Public, a organizatiilor profesionale din justitie, dar si a societatii civile l-a determinat pe ministrul Justitiei sa anunte ca va cere presedintelui sa nu promulge legea. Saptamana trecuta, chiar ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman, a criticat modificarile, lui alaturandu-i-se si Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, care si-a exprimat, de asemenea, ingrijorarea.  Declaratie de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu"Am considerat ca este obligatoriu sa fac o declaratie publica, legata de cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala,

Modificarile cererii de reexaminare sunt urmatoarele: Modificarile aduse Codului de procedura penala vizeaza in principal subordonarea interesului public de aflare a adevarului in cauzele penale, catre interesul personal al celor cercetati sau judecati in legatura cu savarsirea de infractiuni.

Este o actiune fara precedent, in istoria juridica a Romaniei, cand un Parlament subordoneaza interesul public interesului presupusului infractor.

In ceea ce priveste modificarile aduse Codului de procedura penala as vrea sa merg dincolo de aporecierile care sunt de ordin tehnic si uneori voi recurge la a exemplifica efectele.

Consider ca mai de graba ar fi fost de dorit ca modificarile la Codul de procedura penala sa stabileasca cu acuratete drepturile si garantiile procesuale ale persoanelor vatamate prin savarsirea de infractiuni. Din pacate acest aspect nu a reprezentat o preocupare semnificativa a legislativului. Spre exemplu ar fi fost extrem de important daca in interiorul Legii am fi avut indicatiile precise cum este protejata comunitatea daca un primar fura? Nu! Codul de procedura penala se ingrijeste de cum il protejeaza pe primar, daca el fura din banii comunitatii. La fel ar fi fost interesant sa aflam din Codul de procedura penala cum este protejata natiunea romana daca un m inistru fura. Noi aflam din acest cod cum este protejat ministrul si se ridica tot felul de ingradiri in a se desfasura ancheta. De asemenea, era foarte important daca am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariat. Noi aflam aici cat de bine poate fi protejat salariatul care fura. De asemenea era extrem de important sa vedem care sunt drepturile drepoturile unui cetatean, in casa caruia, prin efractie, un infractor intra pe timp de noapte si ii fura bunuri sau il agreseaza. Nu ! Noi aflam cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casa. Sau pur si simplu sa aflam cum este protejat un cetatean caruia i se fura portofelul in autobuz. Nu! Noi aflam cum este protejat cel care fura.

Aproape toate modificarile aduse Codului de procedura penala prin legea transmisa spre promulgare vizeaza accentuarea drepturilor persoanelor invinuite sau inculpate in cauze penale si implica restrangerea grava a prerogativelor organelor judiciare insarcinate cu cercetarea si judecarea acestor cauze.

Aceasta restrangere este extrem de periculoasa pentru ca afecteaza eficacitatea activitatii organelor judiciare si submineaza capacitatea acestora de a afla adevarul in cadul procesuelor penale. Astfel de initiative sunt de natura sa genereze o disolutie a autoritatii institutiilor statului si sa blocheze activitatea de cercetare si urmarire penala.

Argumentez aceste afirmtii cu cateva prevederi din noul Cod de procedura penala. De exemplu, interceptarile nu s emai pot efectua decat dupa inceperea urmaririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informata de investigator. Din acest motiv, prin interceptari este putin probabil sa se mai obtina informatii relevante pentru ancheta, atata timp cat persoanele investigate suntprevenite. Va dau un exemplu. Un cetatean care intra pe teritoriul Romaniei, fie el strain sau roman, despre care, din informatii de la institutii omoloage, institutiile statului roman primesc informatia de suspiciune pentru posibile acte de terorism. Acest cetatean nu poate fi pus sub supraveghere pana cand nu i se aduce la cunostinta ca a fost pus sub urmarire penala. Astfel de prevederi din Codul de procedura penala sunt de natura sa afecteze inclusiv securitatea nationala a tarii.

Dar au mers pana acolo incat au acceptat astfel de prevederi ca sa isi poata proteja clientela politica fara sa le pese de importanta actului lor pentru securitatea nationala. Un alt exemplu: limitarea duratei anchetei penale la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstante exceptionale. Acest lucru este o piedica uriasa in investigarea eficienta a infractiunilor complexe de criminalitate organizata, coruptie si infractiuni economice.

Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmarire penala de a aduna probe suficiente. Ne aflam in situatia unei incercari de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-as da doar un exemplu de ce se intampla intr-o tara europeana. Ati aflat zilele trecute ca o structura mafiota din Italia a fost in sfarsit probata de carabinieri dupa 12 ani si s-au produs arestarile zilele trecute. Ce ar fi ca italienii sau orice tara civilizata sa aiba astfel de limitare la anchete timp de 6 luni?

Dar daca venim aici, la noi acasa, numai din dosarele publice va pot spune ca daca as fi promulgat aceasta lege astazi ieseau de sub urmarire penala domnul Patriciu, domnul Tender, domnul Mazare, domnul Adrian Nastase, domnul Codrut Seres, domnul Remes, domnul Pacuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Serban Mihailescu si multi altii.

Tinta acestei modificari la Codul de Procedura Penala a fost clientela politica. O alta modificare care vine sa argumenteze interesul politic al modificarilor la Codul de Procedura Penala este cea care vizeaza cresterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinte deosebit de grave. De la 200 de mii de lei pana la 30 de milioane de lei, deci pana la aproape 10 milioane de euro. Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, in care s-au produs evaziune fiscala, delapidari pana la 10 milioane de euro sa ramana in afara posibilitatii de a mai fi sanctionate de instante.

Imaginati-va doar, perioada de investigatie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro: perioada de judecata la judecatorie dureaza un an, un an si jumatate sau chiar doi ani, apoi un an, un an si jumatate apelul la Curtea de Apel, si urmeaza Curtea Suprema de Justitie. Astfel, toti cei care au delapidat pana in 10 milioane de euro se pot culca linistiti daca maine s-ar promulga acest Cod de Procedura Penala.

O alta prevedere din noul Cod Penal. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatoriu a primi raspuns pozitiv. Pana acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluata de catre judecator sau de catre procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificata a procesului penal. Acum, administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a partii care o solicita. In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rand efectuarea de expertize, prelungind la infinit procesul penal.

Un alt exemplu este unul care va priveste si contravine unor norme CEDO. Sanctionarea cu inchisoare a jurnalistilor pentru difuzarea de inregistrari audio sau video in care sunt relatate presupuse fapte infractionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constanta in sensul ca inregistrarile pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primeaza in acest caz fata de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricarei norme de aparare a interesului public.

Acestea sunt doar cateva din modificarile aduse Codului de procedura penala si din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru protejarea drepturilor persoanelor suspectate de savarsirea unor fapte penale, nu si protejarea drepturilor persoanelor vatamate prin savarsirea de infractiuni

De aceea, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, in sensul pastrarii intacte a prevederilor din aceasta Ordonanta."
declaratie de presa - www.presidencz.ro





 


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.